România Competitivă: Bugetul necesar implementării strategiei este de 18 miliarde euro, circa 10,7% din PIB

Bugetul necesar pentru implementarea în totalitate a strategiei "România Competitivă" este de 18 miliarde euro și reprezintă circa 10,7% din Produsul Intern Brut aferent anului 2016, dar numai aproximativ 10% din PIB mediu aferent perioadei 2016-2020, potrivit documentului final "România Competitivă - un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă 2016 - 2020", publicat luni pe site-ul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA).

"Aproximativ două treimi din această sumă se află deja în bugetele ministerelor și trebuie doar reprioritizată înspre obiectivele menționate. Pentru celelalte aproximativ 6 miliarde euro necesare, ar trebui menționat că între 2016 și 2020 PIB va crește cu aproximativ 40 miliarde euro (într-o estimare realist — conservatoare); întrucât bugetul consolidat reprezintă circa o treime din PIB anual, rezultă că în perioada respectivă resursele bugetare vor crește cu circa 13 miliarde euro", se menționează în document.

Din cele de mai sus, conform sursei citate, rezultă că resursele bugetare necesare pot fi obținute fără o creștere a fiscalității, numai pe baza creșterii economice, dar cu îndeplinirea simultană a trei condiții: să nu mai scadă impozitele și taxele, indexările salariale să nu depășească ritmul de creștere al PIB, iar indexările pensiilor să păstreze algoritmul actual (subunitar față de salarii).

Varianta finală a proiectului prezintă un număr de 16 domenii, grupate în cei trei factori care contribuie la creșterea PIB-ului potențial, precum și un număr de facilitatori. În final, cele 16 domenii strategice conțin 44 obiective și 127 de măsuri, cumulând un buget total de 18 miliarde de euro.

Un prim domeniu îl reprezintă fondurile europene, una dintre sursele principale pentru finanțarea majorității proiectelor structurale publice, iar înlăturarea cauzelor care blochează utilizarea acestor fonduri este esențială. Principalele bariere în accesarea fondurilor structurale sunt: neadecvarea administrației centrale și locale la noua schemă de accesare a fondurilor UE, respectiv complexitatea procedurilor de proiect. Bugetul estimat al măsurilor prevăzute pentru atingerea celor două obiective este de 1,53 miliarde de lei (340 milioane euro), până în anul 2020.

Al doilea domeniu strategic este debirocratizarea.

"Modificările structurale la nivelul economiei, necesare unei creșteri economice sustenabile, sunt dependente de scăderea atât a costului pe care birocrația îl impune cetățenilor, cât și a poverii administrative asupra mediului de afaceri, care sunt evaluate împreună la circa 6.000 milioane de euro. Reducerea costului și poverii administrative poate fi realizată prin simplificarea procedurilor administrative. Două obiective pot contribui la acest proces de simplificare. Primul privește debirocratizarea continuă și rapidă a tuturor instituțiilor publice, în timp ce al doilea țintește reducerea costurilor totale impuse mediului de afaceri prin taxe administrative", se spune în document.

Necesarul de fonduri pentru implementarea măsurilor care pot duce la atingerea celor două obiective se ridică la 1,125 miliarde de lei (250 milioane euro), până în anul 2020.

În domeniul sănătății, se menționează că o creștere sustenabilă a economiei este rezultanta directă a calității resurselor umane, influențată, în primul rând, de starea de sănătate a populației. Creșterea gradului de ocupare a populației active devine posibilă, pe de-o parte, prin urmărirea a două obiective până în anul 2020: scăderea ponderii deceselor cauzate de boli ale aparatului circulator la 55% din totalul deceselor și diminuarea numărului anilor potențiali de viață pierduți din cauza deceselor premature cauzate de bolile cerebro-vasculare.

Fondurile necesare pentru implementarea măsurilor necesare atingerii acestor două obiective până în anul 2020 se ridică la 3,869 miliarde de lei (860 de milioane de euro).

În privința natalității, documentul arată că aceasta poate fi încurajată prin urmărirea a trei obiective: reducerea ratei mortalității infantile la 6,5 la mie, prelungirea de la 1 la 2 ani a perioadei concediului de maternitate, remunerat cu 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni precedente (măsură capabilă să conducă, până în anul 2020, la creșterea ratei totale a fertilității la 1,8) și creșterea numărului de grădinițe cu program prelungit și stimularea angajatorilor în vederea înființării de grădinițe/creșe pentru copiii salariaților.

Fondurile necesare operaționalizării acestor trei obiective sunt estimate la 8,8 miliarde de lei (1,955 miliarde de euro), până în anul 2020.

La capitolul mobilitatea forței de muncă, autorii studiului pun pe primul loc promovarea migrației de întoarcere a românilor din Diaspora. În al doilea rând, trebuie dezvoltate programe pentru susținerea antreprenoriatului în România, destinate românilor din Diaspora, iar apoi trebuie flexibilizat procesul de admisie pentru cetățenii din state terțe, în vederea atragerii de personal înalt calificat.

Bugetul estimat, până în anul 2020, pentru îndeplinirea măsurilor necesare operaționalizării acestor obiective se ridică la 137 milioane lei (30 milioane euro).

În domeniul educației, se face referire la scăderea analfabetismului funcțional, astfel încât 80% dintre elevi să se situeze peste nivelul 2, corespunzător evaluării PISA, în anul 2020. Celălalt obiectiv, care permite sporirea contribuției forței de muncă la PIB-ul potențial, este extinderea cu 10% a proporției tinerilor înscriși în învățământul dual/profesional, urmând să fie încurajată această formă de educație.

Costurile generate de aplicarea măsurilor necesare pentru atingerea acestor două obiective se ridică la aproximativ 5,991 miliarde de lei (1,331 miliarde de euro).

Cadastrul este un alt domeniu strategic.

"Un salt rapid al productivității totale a factorilor de producție din România, care s-ar resimți direct și imediat în avansul PIB-ului potențial și al creșterii economice, ar fi posibil prin mobilizarea resurselor din agricultură și prin facilitarea transporturilor. Atât creșterea productivității din agricultură, cât și construcția de autostrăzi și căi ferate sunt dependente de completarea rapidă și corectă a registrului public al proprietăților imobiliare din România. Atingerea a două obiective în domeniul cadastrului ar permite progrese semnificative în domeniile menționate anterior. Primul se referă la scăderea perioadei necesare finalizării unui contract de cadastru pentru un UAT, de la 76 de săptămâni la 50 de săptămâni. Al doilea are în vedere finalizarea cadastrului pentru UAT-urile aflate pe traseul priorităților de construcție autostrăzi, până la sfârșitul anului 2018. Punerea în practică a măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor din domeniul cadastrului necesită un buget de 200 milioane lei (45 milioane euro) până în anul 2020", se spune în document.

În cazul construcției de infrastructură rutieră și căi ferate, principala problemă care întârzie dezvoltarea rețelei, comparativ cu necesitățile regionale, este, conform strategiei, discrepanța între bugetul necesar și fondurile efectiv disponibile. Costurile pentru completarea rețelei de autostrăzi care să conecteze strategic atât provinciile istorice între ele, cât și România de restul Uniunii Europene se ridică la aproximativ 16 miliarde de euro, în timp ce fondurile structurale alocate pentru infrastructura rutieră în perioada 2014 — 2020 sunt de doar 4 miliarde euro.

Pe lângă necesarul de noi construcții, aproximativ 40% din rețeaua existentă necesită lucrări de reabilitare și modernizare, care implică cheltuieli suplimentare.

"Pentru rezolvarea acestei probleme ar trebui urmărite trei obiective, două dintre ele fiind dedicate infrastructurii rutiere. Astfel, în ceea ce privește construcția de autostrăzi, se impun următoarele: selectarea proiectelor cheie de infrastructură rutieră; îmbunătățirea cadrului instituțional pentru implementarea proiectelor. În ceea ce privește infrastructura de căi ferate, este necesară finalizarea lucrărilor pe cele două coridoare europene (Coridorul IV Pan-European și Coridorul Rin-Dunăre). Bugetul necesar este de 5.200 milioane euro, din care 3.100 milioane euro reprezintă bugetul deja alocat, iar diferența de 2.100 milioane euro reprezintă necesarul de finanțare", se susține în varianta finală a strategiei.

Bugetul necesar îndeplinirii măsurilor prevăzute, până în anul 2020, pentru aceste obiective se ridică la 37,080 miliarde de lei (8,24 miliarde de euro).

În domeniul agriculturii, una dintre principalele piedici în calea creșterii contribuției sectorului la PIB-ul potențial este reticența fermierilor români de a intra în structuri asociative cu scop lucrativ. Se are în vedere, cu prioritate, stimularea asocierii fermierilor pentru a le facilita în acest mod accesul la sistemele de irigații, în condițiile în care schimbările de climă afectează grav recoltele în jumătatea de sud a țării.

În consecință, este necesară urmărirea a două obiective care ar putea îmbunătăți semnificativ situația. Primul se referă la creșterea la 12% a ponderii fermierilor mici și mijlocii incluși în structuri asociative cu scop lucrativ, până în 2020.

Al doilea obiectiv are în vedere reabilitarea și modernizarea infrastructurii principale de irigații, care să asigure, până în anul 2020, o suprafață irigată suplimentar de circa 250.000 hectare și adoptarea de măsuri pentru gestionarea riscurilor din agricultură ca urmare a schimbărilor climatice.

Costul estimat al implementării măsurilor necesare pentru atingerea celor două obiective se cifrează la 1,516 miliarde de lei (337 milioane euro), până în anul 2020.

La capitolul eficiență energetică, autorii studiului menționează că trecerea la un nivel superior a PIB-ului potențial este grevată de utilizarea ineficientă a resurselor energetice, România consumând în anul 2015 de circa 1,8 ori mai multă energie primară pe unitatea de Produs Intern Brut decât media UE.

"Stimularea economisirii energiei trebuie să se orienteze spre sectoarele cu cel mai mare potențial de reducere a consumului final de energie. Creșterea eficienței energetice poate fi atinsă prin îndeplinirea a două obiective, până în anul 2020. Primul urmărește creșterea eficienței energetice în sectorul rezidențial prin reducerea consumului cu circa 0,35 milioane tep anual. Al doilea țintește reducerea consumului anual cu circa 0,1 milioane tep în sectorul industrial. Bugetul necesar, până în anul 2020, implementării măsurilor aplicabile pentru îndeplinirea celor două obiective este estimat la 8.770 milioane lei (1.949 milioane euro)", potrivit sursei citate.

La capitolul capital autohton și investiții străine directe, în strategie se face referire la crearea unor condiții mai favorabile în mediul de afaceri. Acest lucru se poate obține prin aplicarea măsurilor subsecvente următoarelor obiective: eficientizarea acordării ajutorului de stat și îmbunătățirea criteriilor de alocare ale acestuia, încurajarea dezvoltării unor campioni naționali și regionali, dezvoltarea și operaționalizarea unor scheme noi de finanțare, îmbunătățirea relației dintre autoritățile publice și investitori.

Bugetul estimat pentru măsurile care pot contribui la realizarea acestor obiective până în anul 2020 este de 2,69 miliarde de lei (598 milioane euro).

În ceea ce privește piața de capital, un alt domeniu strategic, se propun următoarele măsuri: susținerea pieței locale de capital în direcția dezvoltării capitalului autohton, dezvoltarea sistemului de pensii private prin lărgirea orizontului investițional, care să permită fondurilor participarea la finanțarea și dezvoltarea proiectelor de infrastructură, private equity și real estate, continuarea programului de listări ale companiilor de stat la BVB, simplificarea procedurilor de înregistrare fiscală pentru investitorii străini care sunt interesați de tranzacționarea pe piața de capital românească.

Bugetul necesar măsurilor aplicabile pentru îndeplinirea obiectivelor până în anul 2020 este estimat la 3,169 miliarde de lei (704 milioane euro).

Turismul reprezintă una dintre activitățile economice care poate contribui la creșterea PIB-ului potențial, însă contribuția sectorului la valoarea adăugată este astăzi sub potențial și din motive de tehnică statistică.

"Țintirea următoarelor patru obiective ar permite atingerea parțială a potențialului turismului: creșterea nivelului de educație și formare profesională a resursei umane din industria ospitalității și turismului; creșterea calității și performanței destinațiilor de turism din România și asigurarea standardelor de calitate a produselor/serviciilor din industria turistică; creșterea notorietății destinației turistice România, ca destinație turistică de calitate pe piața internațională a turismului; dezvoltarea sustenabilă a turismului, prin crearea unui cadru legislativ coerent. Costul pe care îl incumbă măsurile necesare pentru realizarea acestor patru obiective va atinge 675 milioane lei (150 milioane euro) până în anul 2020", se afirmă în document.

Alte domenii strategice menționate în strategia 'România Competitivă" sunt: cercetare, dezvoltare și inovare (buget de 2,082 miliarde de lei/462 milioane euro), tehnologia informației și comunicațiilor (buget de 2,986 miliarde de lei/663 milioane euro), sectoarele culturale și creative (buget estimat la 450 milioane lei/100 milioane euro).

Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri a lansat pe 5 iulie dezbaterea publică a documentului strategic "România competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă". În perioada 11 iulie — 19 septembrie 2016 au avut loc, la Casa Academiei Române, 16 consultări cu reprezentanți ai grupurilor interesate (membri ai echipei guvernamentale, patronate, sindicate, parlamentari ai PSD, PNL, UDMR, mediu academic și de cercetare; societate civilă; asociații profesionale; experți independenți), pe fiecare din cele 16 domenii prioritare.

AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 BREAKING Președintele a promulgat legea prin care alocațiile copiilor vor crește anual cu rata inflației!

2 Acesta este documentul trimis de Dăncilă pe furiș la Bruxelles pe 13 august 2018! Susținea teoria lui Dragnea …

3 Mesajul lui Sebastian Lăzăroiu pentru cei care cer dezbatere cu Dăncilă: Rușine!

4 Hopa, lui Caramitru i-a revenit mintea la cap! Credem că a scris cea mai bună analiză făcută până acum

5 Excepțional text scris de Marian Godină despre „dezbaterea” cu Dăncilă! Cei care strigă isteric „vrem confrunt…

recomandări

Te ia DNA: Tutulan Rica - Baron local

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Cele mai înduioșătoare poze cu animăluțe pe care le-ai văzut