România, element-cheie în arhitectura de securitate a NATO în sud-estul Europei (comentariu EFE)
România este un element-cheie al NATO în arhitectura sa de securitate în sud-estul Europei, unde are o frontieră comună de 650 de kilometri cu Ucraina, motiv pentru care o ofensivă rusă împotriva Kievului ar putea avea consecinţe grave şi pentru România, scrie EFE într-un comentariu.
Potrivit agenţiei de presă spaniole, care citează declaraţiile expertului român în problemele Rusiei Armand Gosu, sunt posibile trei scenarii. Cel mai favorabil, pe care Gosu îl consideră improbabil, este acela potrivit căruia un acord diplomatic ar evita izbucnirea unui război.
Al doilea scenariu, şi cel mai probabil, ar fi ca intervenţia rusă să se producă prin intermediul mercenarilor şi să se limiteze la estul Ucrainei, controlat de separatişti proruşi.
În fine, al treilea scenariu, considerat cel mai grav, ar fi o intervenţie rusă în zona Odesa şi în sudul Ucrainei, foarte aproape de frontiera cu România.
O ofensivă în sudul Ucrainei
"Aceasta ar fi un coşmar pentru România, mai ales dacă Rusia deschide un coridor de la ţărmul Mării Negre în Transnistria şi pe Dunăre", declară Gosu pentru EFE, făcând referire la teritoriul separatist prorus, care pe hârtie face parte din Republica Moldova, notează agenţia de presă spaniolă.
Dacă acest scenariu se materializează, lucru pe care expertul român îl consideră puţin probabil, bazele NATO din România s-ar afla la foarte puţini kilometri de teritoriile ocupate de Rusia.
Un război în sudul Ucrainei ar provoca cel mai probabil o avalanşă de refugiaţi spre România, iar Gosu nu vede ţara sa - una dintre cele mai sărace membre ale Uniunii Europene, notează EFE - pregătită să ia în primire "zeci de mii" de persoane strămutate.
Claudiu Degeratu, fost înalt funcţionar în Ministerul Apărării de la Bucureşti, exclude posibilitatea ca trupe române să se implice militar în Ucraina. "Dacă va avea loc, intervenţia va fi de natură umanitară", apreciază el.
După anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în 2014, NATO a acordat sprijin Ucrainei în materie de securitate cibernetică şi, datorită poziţiei sale geografice şi a resursei umane în acest domeniu, România a jucat un rol conducător, scrie EFE.
"Dacă NATO va trebui să-şi dubleze asistenţa în securitate cibernetică, România şi-ar putea spori contribuţia", explică Degeratu.
Promisiuni de trupe
În afara faptului că au respins pretenţiile Rusiei ca NATO să se retragă din România şi Bulgaria, Statele Unite şi alte ţări occidentale au promis să consolideze prezenţa Alianţei Nord-Atlantice la frontierele sale estice în cazul izbucnirii unui nou conflict în Ucraina.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi-a anunţat disponibilitatea de a trimite trupe în România, iar SUA sunt pregătite să trimită în Europa 8.500 de militari, o parte din aceste trupe urmând să ajungă în România.
România a salutat aceste iniţiative, reafirmându-şi interesul de a primi mai multe trupe care să consolideze capacitatea de descurajare proiectată de aliaţi în regiunea Mării Negre.
Mai multe trupe NATO în România
"Ne aşteptăm ca NATO să recunoască nevoia de a desfăşura în România mai multe trupe permanente care să participe la activităţi de descurajare", menţionează Degeratu.
În prezent, pe ţărmul românesc al Mării Negre există un mic contingent de trupe americane, dedicate în principal instruirii armatei gazdă. Trupe multinaţionale ale NATO efectuează periodic exerciţii comune în zonă.
Criza din Ucraina ar putea face ca România să se apropie de nivelul de prezenţă militară aliată existent deja în ţări membre de pe flancul nordic, precum Polonia şi statele baltice - Letonia, Estonia şi Lituania.
Rusia, preocupare majoră de securitate
De la invazia rusă a Crimeii, România a făcut din descurajarea Rusiei prioritatea sa numărul unu de politică externă, scrie EFE.
În afară că a alocat cheltuielilor militare 2% din Produsul Intern Brut (PIB), aşa cum o cere NATO, România a calificat Rusia o preocupare majoră de securitate în context naţional, potrivit Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024.
Rusia continuă să califice drept "agresivă" atitudinea NATO, în ciuda faptul că cei circa 30.000 de soldaţi pe care Moscova îi are desfăşuraţi în Crimeea - la mai puţin de 400 de kilometri de ţărmul românesc - depăşesc cu mult toate efectivele pe care Alianţa le are desfăşurate pe tot flancul său estic, mai notează EFE. AGERPRES
