Liderii europeni precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cancelarul german Friedrich Merz susțin, din ce în ce mai hotărât, că UE ar trebui să renunțe la nostalgia vechii relații cu SUA. Generalul (r) Virgil Blăceanu analizează cum ar trebui România să-și reevalueze interesele.

Este din ce în ce mai evident că Uniunea Europeană renunță la nostalgia vechii relații cu SUA. Declarațiile liderilor europeni făcute în această săptămână au fost din ce în ce mai lipsite de un stil diplomatic menit să nu-l supere pe Donald Trump.

În ultimele luni, cancelarul german Friedrich Merz a încercat să construiască o relație apropiată cu Trump, lăudând eforturile președintelui american de a negocia un acord de pace pentru Ucraina și referindu-se la americani drept parteneri „indispensabili” în chestiuni de securitate și în NATO.

Merz a schimbat, la începutul săptămânii, tonul într-un discurs pe teme de politică externă. „Trebuie să înfruntăm realitatea că relația noastră cu SUA se schimbă”, a declarat el, luni, la Berlin. „SUA își reevaluează interesele - și nu de azi, de ieri. Așadar, și noi, în Europa, trebuie să ne ajustăm interesele, fără nostalgii false”, a continuat oficialul.

„Comentariile lui Merz de luni sunt un semnal clar că, dincolo de laudele publice la adresa lui Trump, liderii europeni se pregătesc discret pentru un viitor în care alianța transatlantică nu va mai fi piatra de temelie pe care se sprijină apărarea și economia continentului”, arată publicația Politico .

Linia acestui discurs a fost continuată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, miercuri, în discursul său privind starea Uniunii: „Europa este într-o luptă. Liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială bazată pe putere sunt trasate chiar acum. Deci, da, Europa trebuie să lupte pentru locul său într-o lume în care multe mari puteri sunt fie ambivalente, fie deschis ostile Europei”.

Limbajul diplomatic al acestei declarații a fost tradus astfel, într-o analiză realizată de Politico : „Obișnuiam să stăm alături de — ei bine, în spatele — SUA atunci când ne confruntam cu agresorii Rusia și China. Dar acum SUA este unul dintre agresori, așa că hai să ne pregătim. SUA oscilează între a fi ambivalentă și a fi deschis ostilă față de Europa. Uneori la doar câteva minute distanță”.

„Adevărul” a discutat cu generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Est, despre ce ar trebuie UE să facă în contextul acestei reevaluări a intereselor și cum ar trebuie România să-și reevalueze propriile interese.

„UE are nevoie de un pilon militar”

„Dacă vorbim de Europa și reajustarea intereselor, Uniunii Europene îi lipsește un pilon esențial al puterii și anume pilonul militar. Atâta timp când nu are și acest pilon, pe lângă pilonul economic, de cercetare tehnologică și de finanțe, Europa nu va reuși să-și reprezinte propriile interese”, a susținut generalul.

Întrebat în ce măsură și România ar trebui să-și redefinească interesele înscriindu-se în politica UE sau să-și contureze propria politică externă, în contextul controverselor legate de relația pe care ar trebui s-o avem cu China, Bălăceanu a precizat: „Până la China, care sigur este o zonă sensibilă, dacă vorbim de o politică externă independentă a României, sigur respectând normele Unii Europene - în sensul normelor cu caracter general și a unor prevederi legislative - România ar trebui să aibă o altă poziționare în relația bilaterală cel puțin cu două state. Mă refer la Turcia, mod deosebit, și la Serbia, în al doilea rând.”

De ce? „Poziționarea geostrategică a României, faptul că România este stat riveran la Marea Neagră, faptul ca Marea Neagră este blocată prin decizia invocându-se Convenția de la Montreux de către Turcia, faptul că cel mai puternic corp de reacție rapidă este dislocat și realizat cu majoritatea forțelor de către Turcia, faptul că Turcia a început să investească în industria de apărare românească ne obligă, repet, ne obligă să avem o relație bilaterală mult mai vizibilă, mai bine conturată și cu programe mult mai concrete alături de Turcia”, arată Bălăceanu.

Colaborarea trebuie îmbunătățită mai ales în planul militar, în planul apărării și securității la Marea Neagră, dar și în cel al apărării și securității în flancul de sud-est al NATO, subliniază generalul.

„Pe de altă parte, Serbia ne este vecin. Ori noi, în complexul legat de postura de apărare și descurajare a României în cadrul NATO, trebuie să avem relații normale cu toți vecinii reprezentând relații normale și cu Serbia, de ce nu și cu Ungaria, lucrurile însă fiind mai complicate aici, dar nu imposibil de abordat”, detaliază el.

„Interesul național al României e legat de vecinătățile apropiate”

Primează interesul național, iar interesul național din punct de vedere al apărării și securității României este legat de vecinătățile apropiate. „Ele condiționează foarte multe lucruri care țin de facilitatea a dislocării forțelor NATO către teritoriul României, construcția, și mă refer la Turcia, a unor structuri în comun. Marea Neagră are nevoie de o grupare navală de luptă permanentă și ea nu poate fi realizată decât în condițiile în care Turcia este națiune cadru”, susține Bălăceanu.

Chiar dacă la început vom avea doar participarea Turciei, României și Bulgariei, ar însemna un pas înainte. „Ulterior, poate Turcia va accepta și participarea altor state la nivel NATO și lucrul acesta se va face în funcție de relația Turciei cu Federația Rusă, în condițiile în care Federația Rusă va continua războiul de uzură și nu va ține seama de propunerile care au venit și din partea Turciei pentru încetarea războiului. și de relația pe care Turcia o are cu Statele Unite și, nu în ultimul rând, relația pe care Turcia o are cu Uniunea Europeană”, completează el.

România poate deveni o portavoce pentru interesele Turciei legate de UE: „În felul acesta se va realiza un echilibru al interesului Turciei față de UE și al interesului României fața de Turcia, un aliat NATO extrem de puternic și care are determinații majore privind apărarea și securitatea la nivelul Mării Negre, aș putea spune, la nivelul spațiului extins al Mării Negre”.

În contextul deciziei anunțate zilele trecute a Departamentului de Apărare al SUA privind reducerea de fonduri alocate pentru instruirea și echiparea țărilor de pe flancul estic, fostul general NATO a fost întrebat dacă ar trebui România să se pregătească și de o diminuare a efectivului de militare american.

În primul rând, a precizat acesta, măsurile vizează fondurile alocate pentru activitățile de instruire și pentru alte activități conexe achizițiilor de tehnică militară. „Nu sunt măsuri din punct de vedere financiar care să ducă, cel puțin deocamdată, la o reducere a efectivelor forțelor americane prezente în România”, a subliniat specialistul.

Ce facem dacă scade numărul de militari americani?

Bălăceanu a arătat că previzionează o diminuare a activităților comune de instruire precum pregătirea în comun cu structurile militare dotate cu HIMARS, din Brigada 8 Artilerie, realizate în comun cu americanii, sau cele ocazionate de primele trageri cu sistemele Patriot, sau activitățile de instruire pentru operații maritime realizate de forțele de operații speciale ale României împreună cu structuri militare americane de tip SEALS. Aceste programe au fost susținute financiar de către Statele Unite și ne putem aștepta la o diminuare. Bălăceanu susține că adaptarea în acest context ar presupune să scoatem bani din buget pentru finanțarea unor astfel de exerciții, în contextul în care se va aplica principiul conform căruia Trump este foarte atent la partea financiară.

Deocamdată, nu vorbim despre o reducere a efectivelor americane din România. „Dacă apare și o reducere a efectivelor, pentru că aici văd că cifrele diferă, la un moment dat se vorbea de prezența a 1.700 de americani în România, majoritatea în baza aeriană de la Kogălniceanu, că mai sunt și la Deveselu, mai sunt și în baza aeriană de la Cluj. Acum însă vorbim de 2-3.000. de militari americani, din cei 5.000 de militari NATO prezenți pe teritoriul României, sigur, numărul variază în funcție de tipul de activități. Dacă sunt exerciții, atunci numărul crește. Dar plecăm de la ideea că și aceste exerciți, așa cum am vorbit la începutul interviului, vor fi din ce în ce mai diminuate”, detaliază Bălăceanu.

Astfel, dacă luăm un exemplu ipotetic potrivit căruia SUA își retrage jumătate din efectivele dislocate în România, să spunem de la 800 de militari până la 1.000-1.500 de militari. „Va trebui atunci să găsim o soluție și soluția o reprezintă Franța și grupul de luptă NATO de la Cincu. Și din nou relațiile bilaterale ale României cu Franța, inclusiv relații la nivel înalt, trebuie să determine Franța și ceilalți contributori la grupul de luptă, astfel încât grupul de luptă de la Cincu să crească de la 1.300 de militari, la 3.000 până la 5.000 de militari. Și atunci s-ar compensa diminuarea efectivelor americane”, a concluzionat generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Turcia, Franța și Serbia sunt, așadar, priorități ale României în ceea ce privește relațiile bilaterale în contextul redefinirii intereselor geostrategice la nivelul UE.