România intră în era supertunelurilor: peste 26 de kilometri săpați prin munți

Deși infrastructura rapidă din România se apropie de borna celor 1.500 de kilometri deschiși traficului între autostrăzi și drumuri expres, cele mai grele încercări inginerești abia acum prind contur în teren. În momentul de față, singurul pasaj subteran de pe traseele rutiere de mare viteză este Tunelul Săcel (340 de metri), amplasat pe segmentul Sibiu–Sebeș al autostrăzii A1 și dat în exploatare în 2013. Pe lângă acesta, pe tronsonul Deva–Lugoj mai funcționează trei pasaje speciale pentru fauna sălbatică, însumând aproximativ 300 de metri, concepute pentru traversarea animalelor între Munții Apuseni și Poiana Ruscă.

Perspectiva se schimbă însă radical odată cu proiectele contractate sau aflate în faza de elaborare tehnică. În total, pe șoselele de mare viteză vor fi săpați peste 26,5 kilometri de tuneluri (fără a cumula galeriile separate pentru fiecare direcție). Șase dintre aceste structuri depășesc borna de 1,3 kilometri lungime, iar cel mai amplu obiectiv de acest tip va măsura aproape trei kilometri pe traseul Autostrăzii Transilvania (A3).

Harta noilor străpungeri subterane

Repartizarea acestor lucrări complexe indică o concentrare pe trei mari coridoare. Pe traseul Autostrăzii A1 sunt proiectate galerii ce cumulează aproximativ 10,5 kilometri. Lor li se adaugă cei 2,89 kilometri ai viitorului tunel Meseș de pe A3 și cel puțin 13,3 kilometri distribuiți de-a lungul Autostrăzii Unirii (A8), unde sunt prevăzute nu mai puțin de 44 de structuri subterane — 42 concentrate în zona montană dintre Ditrău și Leghin (10,4 kilometri cumulați) și două între Iași și Ungheni (cu un tunel principal de 1,76 kilometri).

Tunelul Momaia: primul testat pentru trafic pe A1 Sibiu–Pitești

Cel mai avansat șantier este cel al tunelului Momaia (1.350 de metri), situat pe secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu–Pitești, între Tigveni și Curtea de Argeș (lot cu o lungime de 9,86 kilometri executat de constructorul austriac PORR). Lucrarea traversează relieful colinar prin două galerii gemene, botezate „Alina” și „Daniela”. În toamna anului 2026, gradul de realizare fizică ajunsese la 99%.

După cum declara Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, la 17 septembrie 2026, partea de drum a tronsonului este gata, iar recepția finală depinde direct de probele tehnice din interiorul tunelului. Șeful companiei de drumuri a detaliat cerințele de siguranță:

„Tunelul dispune inclusiv de camere inteligente care pot identifica obiectele de pe carosabil și pot comanda închiderea uneia dintre benzi sau a galeriei în totalitate. La sfârșitul lunii septembrie va avea loc, împreună cu reprezentanții ISU, un test final al sistemelor de monitorizare, prevenire și intervenție în tunel. Pentru siguranța circulației, viteza în tunel va fi limitată la maximum 80 km/h.”
— Cristian Pistol, director general CNAIR

Deși termenul prevăzut în contract este februarie 2027, circulația ar putea fi inaugurată în toamna anului 2026. Acest pas va permite șoferilor să ruleze neîntrerupt pe autostradă de la Pitești până la Tigveni, atingând 54 de kilometri funcționali din totalul de 122 ai A1 Sibiu–Pitești. Conexiunea totală peste munți va rămâne însă condiționată de finalizarea secțiunilor montane 2 și 3.

Tronsonul Margina–Holdea: legătura continuă spre frontiera de vest

O altă lucrare esențială se apropie de finalizare pe sectorul Margina–Holdea al autostrăzii A1 Lugoj–Deva. Tunelul Holdea — cea mai extinsă structură finalizată la nivel de excavație din țară — a fost străpuns pe ambele sensuri la 18 septembrie 2026, după doi ani de eforturi susținute zi și noapte.

Complexul include două tuneluri: Tunelul Mare (T2), cu galerii de 1.985 metri și 1.825 metri, și Tunelul Mic (T1), cu lungimi de 415 metri și 367,5 metri, totalizând peste 4,5 kilometri de galerii forate. Lotul de 13,5 kilometri include și un viaduct feroviar de 1,1 kilometri peste calea ferată Lugoj–Ilia, iar progresul pe întreg șantierul depășea 75% în septembrie 2026. Ministrul Transporturilor, Radu Miruță, preconiza deschiderea tronsonului în prima jumătate a anului 2027, cel mai probabil în mai:

„Mai este variabila aceasta, care ține de ce se va întâmpla pe șantier în această perioadă. Dar greul s-a făcut. Străpungerea, mutarea acestei jumătăți de milion de metri cubi de pământ s-au realizat. Sigur, mai sunt lucruri care trebuie făcute, dar greul a trecut. Cred că viteza va fi mai mare de acum înainte.”
— Radu Miruță, ministrul Transporturilor

Recepția acestui segment va elimina aglomerația de pe DN68A și va crea, în sfârșit, o conexiune neîntreruptă pe autostradă între Sibiu și punctul de trecere a frontierei Nădlac.

Foraj de mare calibru la Tunelul Poiana

Pe secțiunea 3 Cornetu–Tigveni (37,4 kilometri), amplasată între Vâlcea și Argeș, constructorii pregătesc cel mai lung tunel de pe întreaga autostradă Sibiu–Pitești: Tunelul Poiana (1.780 metri). Pentru prima oară în România la o șosea rapidă, excavarea se va realiza cu un TBM (Tunnel Boring Machine) de proporții impresionante — un utilaj lung de aproape 100 de metri, cu un diametru de 12,49 metri și o masă de 3.300 de tone.

Subansamblele gigantului au sosit în țară în ianuarie 2026, fiind preasamblate la Călărași. Cristian Pistol menționa în iulie 2026 că decizia tehnică a fost de a începe forajul prin Dealul Frăsinet dinspre capătul din județul Sibiu. În octombrie 2026, secțiunea Cornetu–Tigveni consemna un stadiu de realizare de 18,89%, lucrându-se pe circa 30% din lungimea autorizată, cu perspectiva de finalizare stabilită pentru 2028.

Tunelul Meseș pe A3: recordul național proiectat pentru 2031

Cel mai lung pasaj subteran rutier proiectat în România va străbate Munții Meseș pe Autostrada Transilvania (A3), între Crasna și Ciumărna, în proximitatea municipiului Zalău. Cu o lungime de 2,89 kilometri și profil de două galerii a câte două benzi (fără bandă de urgență), acesta va permite o viteză de proiectare de 120 km/h și va integra tehnologii avansate de ventilare, monitorizare și pasaje transversale de evacuare.

Soluția a fost adoptată după ce s-a renunțat la ideea din studiul de fezabilitate din 2003, care prevedea un debleu masiv cu o adâncime de 42 de metri și lățime de 120 de metri. Contractul pentru secțiunea Poarta Sălajului–Zalău–Nușfalău (41 km) a fost atribuit în aprilie 2025 asocierii Makyol–Özaltın pentru suma de 6,62 miliarde de lei (fără TVA). Termenul contractual cuprinde 18 luni de proiectare și 60 de execuție, finalizarea fiind estimată pentru 2031. Segmentul va aduce și 65 de viaducte, poduri și pasaje (13 km cumulativ), asigurând veriga lipsă între Cluj-Napoca și Oradea.

Munții Carpați, ciuruiți pe Valea Oltului și pe traseul A8

Lucrări ample de subtraversare sunt concentrate și pe alte sectoare montane esențiale:

• Valea Oltului (A1 Boița–Cornetu, 31,33 km): sunt prevăzute șapte tuneluri ce totalizează circa 5 kilometri. Printre ele se remarcă Câineni (două galerii de peste 1,5 kilometri) și Lazaret Nord (aproximativ 1 kilometru). Asocierea Mapa–Cengiz a finalizat deja străpungerea ambelor galerii la Robești (900 metri) și la Boița 1, lucrările începând și la Boița 2, în vreme ce restul intră etapizat în șantier în vederea finalizării în 2028.
• Autostrada Unirii (A8): relieful muntos impune un lanț dens de galerii subterane. Sectorul Sărățeni–Pipirig (116 km) conține 38 de tuneluri, printre care 19 pe tronsonul Ditrău–Grințieș (aproximativ 5 km cumulat) și 16 pe Grințieș–Pipirig (aproape 4 km). Alte structuri sunt programate pe Pipirig–Leghin (7 tuneluri), Miercurea Nirajului–Sărățeni (2 pasaje) și Iași–Ungheni (2 tuneluri, cel mai lung măsurând 1,76 km).

Explorează subiectele:

autostrăzituneluri rutiereinfrastructură

Distribuie Distribuie Comentarii