Astfel, Aliaţii vor contribui voluntar la Fondul NATO pentru inovare, acesta urmând să investească în start-upuri pe tehnologii cu dublă utilizare în domenii care sunt esenţiale pentru securitatea statelor NATO. Fondul va activa ca un fond de investiţii cu capital de risc, cu o capitalizare de minimum un miliard de euro, cu o durată de viaţă de 15 ani, din care primii 8 reprezintă perioada de investiţii active, şi va permite companiilor ce dezvoltă produse tehnologice inovatoare să beneficieze de finanţări de până la 15 milioane de euro în runda incipientă. Contribuţia financiară anuală a României va fi de 18 milioane de lei începând cu 2023.
Două centre de testare ale DIANA sunt în România
România participă la acest Fond NATO pentru inovare după ce e parte şi a iniţiativei „Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic” (DIANA), un demers conceput pentru a ridica avantajul tehnologic al Alianţei. „Lucrând cu sectorul privat şi mediul academic, Aliaţii se vor asigura că putem valorifica cele mai bune tehnologii noi pentru securitatea transatlantică”, a declarat, cu ceva timp în urmă, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
DIANA aduce personalul din sistemul de apărare alături de cele mai bune start-upuri ale Alianţei, cercetători ştiinţifici şi companii de tehnologie pentru a rezolva provocările critice de apărare şi securitate. Cercetătorii care participă la programele DIANA vor primi acces la reţeaua de zeci de acceleratoare de cercetare şi centre de testare din peste 20 de ţări Aliate. NATO a identificat drept priorităţi domenii precum inteligenţa artificială, procesarea datelor, tehnologiile cuantice, vehicule autonome, biotehnologie, materiale noi şi spaţiu. De precizat că, în cadrul DIANA, România participă cu două centre de testare din Bucureşti în domeniile inteligenţa artificială şi tehnologie hipersonică.
România a mai propus înfiinţarea a încă două centre de testare, în tehnologii cuantice şi nano-sateliţi, dar nu s-a luat încă o decizie în acest sens.
