România, lider european la dependența de rețele sociale. Avertismentul dur al medicilor
Efectele nocive ale tehnologiei asupra capacității de concentrare, dependența de ecrane și impactul inteligenței artificiale au reprezentat temele centrale ale conferinței „Sănătatea mintală în era digitală”, eveniment organizat de Q Magazine . La dezbatere au luat parte medici, psihologi, cadre didactice și membri ai societății civile, toți semnalând o escaladare îngrijorătoare a tulburărilor de comportament și emoționale în rândul tinerilor și copiilor.
România, statistici alarmante și avertismentele psihiatrilor
Datele prezentate de organizatorii evenimentului plasează România pe o poziție îngrijorătoare: țara noastră are cea mai ridicată rată din Europa în ceea ce privește utilizarea problematică a platformelor sociale de către adolescenți. Concret, circa 22% dintre tinerii români manifestă astfel de comportamente, procentul fiind dublu comparativ cu media europeană.
Această realitate statistică se reflectă direct în cabinetele medicale. Specialiștii din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia” au semnalat că tot mai mulți minori au nevoie de intervenție de specialitate din cauza simptomelor provocate de dependența digitală. Manifestările variază de la stări de anxietate și insomnii, până la episoade de agresivitate și chiar tentative de suicid.
Apelul Mirabelei Grădinaru: „Să vedem copilul dincolo de ecran”
Mirabela Grădinaru Foto: Conferința „Sănătatea mintală în era digitală”,
În acest context, Mirabela Grădinaru, partenera președintelui, a transmis un mesaj video în care a susținut necesitatea unei abordări bazate pe empatie în relația dintre părinți și copii, militând totodată pentru eliminarea stigmatului asociat afecțiunilor mintale. Aceasta a punctat că discuțiile nu trebuie să se blocheze în impunerea unor interdicții, ci să vizeze identificarea unor metode prin care tinerii să poată avea o viață echilibrată într-o societate tehnologizată.
„Cred că discuţia noastră nu ar trebui să înceapă cu întrebarea «Cum îi ţinem departe de tehnologie?», ci poate cu una mai dificilă: «Cum îi ajutăm să trăiască sănătos într-o lume în care tehnologia va fi mereu prezentă?»”, a transmis partenera șefului statului.
Vorbind despre provocările întâmpinate de adulți și importanța decriptării motivelor din spatele acțiunilor celor mici, ea a adăugat: „Părinţii nu au întotdeauna răspunsurile. Nici nu cred că trebuie să le aibă, dar cred că putem încerca să rămânem aproape. Să vedem copilul dincolo de ecran”.
Mirabela Grădinaru a explicat că timpul exagerat petrecut pe telefon poate masca trăiri mult mai complexe decât o simplă adicție:
„Uneori, ceea ce noi vedem ca fiind un timp prea îndelungat petrecut pe telefon poate însemna, pentru copil, nevoia de a aparţine unui grup, poate însemna comparaţie, frica de a nu fi exclus, singurătate sau, pur şi simplu, poate fi locul în care încearcă să fugă pentru câteva ore de ceva ce îl apasă”. – Mirabela Grădinaru
Deși a recunoscut că impunerea unor reguli este necesară, aceasta a precizat că restricțiile trebuie dublate de comunicare: „Copiii au nevoie de adulţi care să le ofere repere şi siguranţă, dar cred că limita funcţionează cel mai bine atunci când nu vine singură, ci împreună cu explicaţia, cu răbdarea şi, mai ales, cu relaţia”.
Presiunea societății moderne și eliminarea rușinii
Partenera președintelui a îndemnat adulții să analizeze și mediul pe care l-au creat pentru noile generații, înainte de a le cere copiilor să își schimbe comportamentul:
„Când vorbim despre sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor, să nu discutăm doar despre ce trebuie să facă ei diferit. Să ne uităm şi la lumea pe care am construit-o în jurul lor: o lume foarte rapidă, foarte zgomotoasă, o lume în care succesul este expus permanent, în care comparaţia este la un gest distanţă.” – Mirabela Grădinaru
Pentru a contracara această presiune, adulții ar trebui să le ofere celor mici un mediu lipsit de judecată: „Poate că una dintre cele mai importante forme de protecţie pe care le putem oferi unui copil este un loc în care nu trebuie să demonstreze nimic, un loc în care poate spune: «Mi-e greu», «Mi-e frică» sau, pur şi simplu, «Nu ştiu ce se întâmplă cu mine»”.
Totodată, Grădinaru a subliniat rolul esențial al familiei, al școlii și al medicilor, insistând asupra schimbării percepției publice: „Avem nevoie de specialişti, de profesori pregătiţi şi de părinţi informaţi, dar, înainte de toate, avem nevoie să facem din sănătatea mintală un subiect despre care se poate vorbi fără ruşine”. Ea a conchis că apelul la sprijin nu reprezintă o vulnerabilitate: „Un copil care cere ajutor nu este un copil slab. Un părinte care cere ajutor nu este un părinte care a eşuat. Şi un om care spune că nu este bine nu ar trebui să simtă că trebuie să se ascundă”.
Fenomenul „nomofobiei” și pericolul inteligenței artificiale
În cadrul aceleiași conferințe, profesorul și neurologul Jan Martin Stransky, prezent ca invitat special, a adus în discuție „nomofobia” – un fenomen strâns legat de dependența tehnologică. Specialistul a prezentat date șocante, arătând că „peste jumătate din adolescenți și-ar dona mai degrabă o parte a corpului, decât să renunțe la digital”. De asemenea, statisticile expuse de Stransky relevă că 78% dintre reprezentanții Generației Z admit că sunt dependenți de smartphone, în timp ce aproape 50% dintre ei au primit un diagnostic legat de o tulburare mintală.
Neurologul, care și-a lansat cu această ocazie și ediția în limba română a cărții sale, „The Rise and Fall of the Human Mind” („Ascensiunea și decăderea minții umane”), a explicat cum abuzul de tehnologie și de inteligență artificială deteriorează funcțiile cerebrale și capacitatea de analiză independentă. „Inteligența artificială ne face viața mai ușoară, dar ne fură abilitatea de a gândi critic. Îmbrățișarea fără limite a digitalizării ne va distruge”, a punctat Stransky. El a ilustrat degradarea atenției prin cifre concrete: dacă acum 20 de ani o persoană se putea concentra pe un subiect timp de două minute și jumătate, în prezent această medie s-a prăbușit la doar 40 de secunde.
Solicitare din partea elevilor și exemplul nordic
Un moment remarcabil al dezbaterii a fost discursul lui Rareș Prisăcariu, elev și ambasador cultural, care a cerut restricționarea accesului la smartphone-uri în timpul orelor de curs, considerând că acestea doar distrag atenția.
„Aș vrea să se interzică telefoanele la școală”, a declarat tânărul, adăugând: „La școală venim pentru a învăța, nu pentru a ne juca. Dacă aducem telefonul la școală, nu aduce niciun beneficiu, pentru că ne deconcentrează”. În schimb, el a pledat pentru mai multă activitate fizică în programa școlară și pentru revenirea la metodele tradiționale, cum ar fi scrisul cu stiloul.
Ideea întoarcerii la metodele clasice este deja aplicată în statele nordice, deși acestea sunt recunoscute drept unele dintre cele mai digitalizate națiuni. Participanții la conferință au menționat că Norvegia și Suedia au decis să readucă în școli manualele tipărite, bibliotecile tradiționale și scrisul de mână, măsură luată după ce s-a observat un declin al rezultatelor școlare cauzat de supraexpunerea la ecrane.
La finalul evenimentului, concluzia unanimă a fost că, deși inteligența artificială și tehnologia oferă avantaje majore, folosirea lor necontrolată și lipsită de o educație digitală corespunzătoare pune în pericol dezvoltarea socială, emoțională și cognitivă a noilor generații.
Explorează subiectele:
Mirabela Grădinaru sănătate mintală dependență de tehnologie
