Statul de drept din România se erodează: presiunile guvernului slăbesc justiția
Scorul general al României în ceea ce privește statul de drept a scăzut Foto: worldjusticeproject.org
Justiția cedează teren în fața politicului
Una dintre cele mai grave concluzii ale evaluării din 2026 vizează vulnerabilitatea sistemului judiciar din România în fața factorului politic. Documentul elaborat de organizația internațională World Justice Project arată că instanțele de judecată își pierd treptat capacitatea de a cenzura și limita acțiunile puterii executive, un fenomen întâlnit și în alte state analizate.
De altfel, specialiștii care au întocmit raportul indică în mod direct ingerințele și presiunile guvernamentale drept cauze principale pentru deteriorarea justiției, atât în materie civilă, cât și penală. În paralel cu această subordonare a justiției față de executiv, România înregistrează și un regres în ceea ce privește participarea civică, aliniindu-se unui trend negativ observat în majoritatea țărilor evaluate.
Printre codașii Europei și în scădere la nivel global
Cu un scor general de 0,61 în Indicele Statului de Drept pe 2026 — în scădere cu 1,1% față de anul precedent —, România se situează la o distanță considerabilă de liderii europeni. La nivel mondial, țara noastră ocupă poziția a 45-a din 143 de state și jurisdicții analizate, iar în categoria economiilor cu venituri ridicate se află pe locul 42 din 51.
Tabloul devine însă mult mai sumbru în clasamentul regional, care reunește 31 de state din Uniunea Europeană, Asociația Europeană a Liberului Schimb și America de Nord. Aici, România ocupă locul 28, depășind doar trei țări cu probleme majore: Grecia, Bulgaria și Ungaria.
Această radiografie, relatată și de G4Media , este considerată una dintre cele mai relevante evaluări de profil la nivel mondial. Indicele WJP acoperă aproximativ 95% din populația globului și a fost fundamentat pe baza a peste 215.000 de sondaje realizate în rândul cetățenilor, completate de circa 3.400 de chestionare adresate practicienilor și experților din domeniu.
Consolidarea autoritarismului și efectele în economie
România face parte dintr-un grup tot mai larg de state — peste 86% la nivel global — care în ultimii cinci ani au suferit regrese în privința pârghiilor esențiale ce limitează puterea guvernelor. Aceste derapaje vizează transparența actului de guvernare, mecanismele de control instituțional și respectarea drepturilor fundamentale. Autorii studiului avertizează că, deși ritmul degradării statului de drept a încetinit ușor față de anii trecuți, practicile autoritariste nu mai sunt doar o tendință emergentă, ci au devenit un fenomen consolidat la scară mondială.
Acest declin instituțional are însă și costuri financiare directe. Datele WJP demonstrează o legătură strânsă între calitatea statului de drept și sănătatea economică: țările cu instituții puternice beneficiază de un Produs Intern Brut pe cap de locuitor mai mare, o inflație mai mică și un risc de credit redus.
Polonia oferă exemplul revenirii, statele nordice domină clasamentul
În timp ce România pierde teren, Polonia este evidențiată în raport drept statul cu cel mai spectaculos progres la nivel global în ultimii trei ani. Această evoluție pozitivă a fost posibilă datorită reconstrucției garanțiilor instituționale și a mecanismelor de control democratic.
Vârful ierarhiei mondiale rămâne dominat autoritar de statele nordice și vest-europene. Danemarca este liderul global în privința statului de drept, fiind secondată de Norvegia, Finlanda, Suedia și Luxemburg. La extrema cealaltă a clasamentului, ultimele locuri sunt ocupate de regimurile din Venezuela, Afganistan, Haiti, Cambodgia și Nicaragua.
Explorează subiectele:
