România se poate transforma din temelii, grație sprijinului acordat de NATO și UE. Generalul (r) Virgil Bălăceanu și politologul Alina Achim-Inayeh explică, pentru „Adevărul”, cum poate România să profite de programul european de reînarmare și să devenină hub al UE la Marea Neagră.

Șefa Comisiei Europene, influenta Ursula von der Leyen, a vizitat România pe 1 septembrie. Apărarea, deficitul uriaș al României și PNRR au fost în centrul discuțiilor dintre președinta Comisiei Europene și președintele României, Nicușor Dan, respectiv premierul Ilie Bolojan.

Primele vești bune pentru România

La final, președintele Nicușor Dan a lăsat de înțeles că România are prima șansa de a fi aleasă ca viitor hub european de securitate la Marea Neagră.

„Ne bucurăm că Uniunea Europeană a adoptat, la propunerea României, o strategie pentru Marea Neagră, pe care ne dorim să o operaționalizăm cât mai curând, și în cadrul acestei strategii ne dorim ca hub-ul european de securitate de care această strategie vorbește să fie localizat în România, la Constanța, la Marea Neagră“, a spus șeful statului.

Printre altele, avantajul României în această privință este proximitatea cu Ucraina. Un element decisiv ar putea fi și faptul că, prin poziția sa geografică, România poate contribui la reconstrucția Ucrainei. Portul Constanța, cel mai important de la Marea Neagră, este un argument.

La rândul ei, von der Leyen a surprins atunci când a afirmat: „Propunem triplarea finanțării pentru securitatea frontierelor, propunem creșterea de cinci ori a investițiilor în apărare, iar aceasta include, bineînțeles, capabilitățile maritime. Și mai propunem o creștere de zece ori a investițiilor în mobilitatea militară.”

Declarația Ursulei von der Leyen, în special partea legată de creșterea investițiilor în mobilitatea militară, privește în special țările din estul Europei care au graniță cu Rusia sau Ucraina și care, în viziunea Comisiei Europene, constituie primul zid al apărării europene, într-un ipotetic război cu Federația Rusă.

Acest lucru înseamnă că țările care sunt și parte a flancului estic al NATO ar putea beneficia de investiții serioase în infrastructură, care ar fi făcute cu bani europeni. Cel puțin la fel de important, România ar putea să aibă beneficii uriașe dacă ar fi desemnată hub european de securitate la Marea Neagră.

Ce spun experții

Concret, despre ce fel de beneficii ar fi vorba, explică politologul Alina Achim-Inayeh, expertă în probleme ce țin de geopolitica regiunii Mării Negre, și generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est, într-o analiză pentru „Adevărul”.

Alina Achim-Inayeh consideră că desemnarea României ca hub de securitate maritimă ar marca și un succes diplomatic și de imagine pentru țara noastră. Iar România ar avea numai avantaje, cel mai probabil începând cu anul viitor. Este vorba de bani europeni, ce ar fi direcționați inclusiv aici.

„Sigur că ar fi un beneficiu simbolic, s-ar reafirma importanța strategică a României la Marea Neagră. Ar fi un beneficiu diplomatic în momentul în care un astfel de hub s-ar afla pe teritoriul nostru. În sfârșit, o instituție, un element important al Uniunii Europene s-ar afla pe teritoriul României. Acest lucru ar da mai multă greutate diplomatică României. Și asta este foarte important dacă știm să o folosim în continuare”, spune Alina Achim-Inayeh.

Alina Achim-Inayeh a fost în ultimii ani poate cea mai importantă susținătoare a ideii ca Dunărea ar trebui să beneficieze de o strategie de securitate. Acum, în premieră, președintele Nicușor Dan s-a referit la acest lucru, detaliu care nu i-a scăpat expertei.

„M-am bucurat foarte mult la conferința de presă pe care au susținut-o doamna Ursula von der Leyen și domnul Nicușor Dan, pentru că domnul președinte a menționat Dunărea în discuția despre securitatea Mării Negre. Și este, cred că, prima oară când îl aud pe domnia sa menționând Dunărea în contextul de securitate al Mării Negre. Mă bucur că cineva i-a deschis ochii și i-a pus și Dunărea ca element principal în discurs. Ceea ce sper este ca discursul ăsta și menționarea Dunării să ajungă și în strategia de securitate, dar să se și transforme într-o strategie de dezvoltare a Dunării”, mai spune ea.

De unde vin marile provocări

Și generalul Virgil Bălăceanu vorbește despre importanța și despre beneficiile ce ar rezulta din transformarea României în hub maritim european.

„Ar fi foarte important pentru noi să se întâmple acest lucru. Dar dacă am devenit un hub real, important ar fi să nu fie doar o chestiune de planificare a unor activități, de principii care decurg din abordarea strategică a Uniunii Europene la Marea Neagră. Abordarea strategică este foarte complexă, are foarte multe obiective. Și întrebarea mea este dacă, în mod practic, le vom putea realiza, sau mă rog, dacă Uniunea Europeană va fi capabilă să le realizeze”, spune generalul.

Cel mai dificil de realizat și de implementat vor fi investițiile în infrastructură, dar și cele legate de securitatea energetică, mai spune generalul Virgil Bălăceanu.

„Mă gândesc la investițiile în infrastructură care țin și de mobilitatea militară. Sunt aspecte acolo complexe care țin și de valoarea energetică, a resurselor energetice ale Mării Negre, unde iarăși trebuie să vorbim de o multiplicare a efortului, a investițiilor. Dar sunt și aspecte în abordarea strategică care țin de dimensiunea ecologică, de dimensiunea rețelei de transporturi, de infrastructura portuară, și așa mai departe. Când într-un document programatic ai foarte multe obiective, este greu să le urmărești și se poate presupune că o bună parte nu vor fi aplicate”, avertizează generalul.

Ce e de îmbunătățit

În opinia sa, abordarea ar putea fi și trebuie îmbunătățită. „Într-o anumită dimensiune, abordarea strategică trebuia să se centreze pe dimensiunile majore care țin de Marea Neagră, legate de securitate, apărare, descurajare, dezvoltare economică și protecția întregii rețele de transport și protecția, nu ultimul rând, a exploatărilor de resurse din Marea Neagră”, punctează generalul Bălăceanu.

O veste bună este că odată ce România ar deveni hub de securitate la nivelul Mării Negre, este realist să existe așteptări cu privire la o serie de investiții serioase în infrastructură. În plus, alte investiții ar veni prin mecanismul Safe, menționat direct de Ursula von der Leyen în timpul vizitei sale. La rândul ei, Alina Achim-Inayeh spune că există și un „dar”.

„De schimbat, la modul concret, lucrurile se vor schimba în momentul în care mecanismul SAFE, dar și toate mecanismele despre care doamna von der Leyen a vorbit, se vor pune într-adevăr în mișcare și se vor concretiza. Estimez că s-ar putea întâmpla la începutul anului viitor, dacă într-adevăr se merge pe calendarul sugerat. Până atunci totul rămâne la nivel de intenție, intenție bună, nu zic nu, dar știți cum este cu banii la Comisiunea Europeană. Până când nu vedem banii puși în mișcare nu trebuie să ne grăbim. În ce privește vizita doameni Ursula von der Leyen, este foarte importantă prezența dumneaei la Constanța, respectiv la Marea Neagră, tocmai pentru că repune problematica Mării Negre pe agendă”, adaugă Alina Achim-Inayeh.

Colaborăm exemplar cu UE și SUA pe partea de securitate

Pe de altă parte, ea remarcă un alt fapt îmbucurător. România, spune Alina Achim-Inayeh, pare că reușește în acest moment să colaboreze excelent atât cu SUA cât și cu Uniunea European, cel puțin în privința securității Mării Negre.

„Faptul că Baza Mihail Kogălniceanu este susținută și finanțată de americani, destul de puternic, este, din nou, pentru România, un semnal foarte bun că navigăm destul de bine în continuare și pe partea americană și pe partea europeană, în ceea ce avește securitatea”, explică Alina Achim-Inayeh.

O bună parte a investițiilor europene vor fi în domeniul industriei de apărare. În România, se știe, această industrie se află în ruină, așa că o revigorare a sa nu poate fi decât o veste bună. Iar banii care vor fi investiți aici vor crea locuri de muncă și se vor întoarce în economia reală.

„Vor intra bani în ceea ce privește, tot ceea ce înseamnă industria de defence și de apărare, și tot ceea ce înseamnă intensificarea sau revigorarea, mai degrabă, acestei industrii de apărare, tot ceea ce înseamnă contracte făcute în parteneria de către firme, companii românești cu companii din UE sau din terțe țări”, mai spune Alina Achim-Inayeh.

Investițiile în defence se vor întoarce în economia reală

Generalul Virgil Bălăceanu vorbește și despre faptul că România, după ce a ratat o mare parte din PNRR, are o nouă șansă să obțină fonduri importante prin programele europene de investiții în infrastructura de mobilitate militară. Pentru că, precizează el, de această infrastructură nu vor beneficia doar militarii și sectorul de apărare.

„Investițiile în infrastructură aduc beneficii economiei, în primul rând. Pentru că nu vorbim de o infrastructură destinată exclusiv scopurilor militare, ci este o infrastructură care trebuie să țină seama de culoarele de mobilitate militară ale NATO, care trebuie și sunt corelate și cu investițiile Uniunii Europene. Avem situația în care ceea ce nu mai putem dezvolta prin programul PNRR se încearcă să fie dezvoltat prin programul Safe. Asta trebuie să ne spună că acel 5% pe care vrem să-l dedicăm problemelor apărării, înseamnă investiții, în primul rând, în economia României. O rețea de transport dezvoltată, fie că vorbim de cea rutieră, dar și dacă vorbim mai ales de calea ferată, aduce beneficii uriașe economiei. Iar noi știm faptul că, din păcate, infrastructura ferovoară românească e în colaps și avem destule argumente. Rețeaua de transport aerian, rețeaua de transport maritim și fluvial, toate acestea aduc, în primul rând, beneficii economice și prin crearea de locuri de muncă, dar și prin consecințele asupra dezvoltării economice a zonelor în care această infrastructură va fi dezvoltată. Și în planul secund avem și elementele care țin de posibilitatea de folosire a acestei infrastructuri pentru mobilitatea militară, pentru transportul de trupe, echipamente militare, mai ales grele, de muniții, alte categorii de materiale în situațiile de criză”, dezvoltă generalul Virgil Bălăceanu.

În plus, și banii care vor fi investiți de statul român în apărare și în propria securitate se vor întoarce, în mare parte, în economie.

„Dacă vom vorbi și de investiții în industria de apărare, industria de apărare înseamnă locuri de muncă și înseamnă o relație pe care întreprinderile din industria de apărare o au cu alte întreprinderi pe orizontală, creându-se mai multe locuri de muncă în întreprinderile respective, creându-se o stabilitate și o prognoză mult mai bună a comenzilor. Și de aici, dacă e să ne gândim în primul rând la cetățeanul României, la cel care produce, are mai multe beneficii. Deci am cheltui 1,5% în primul rând pentru dezvoltarea economică și, aș spune, și socială. Pentru că dezvoltarea infrastructurii are consecințe economice, iar acestea se reflectă și în mediul social, în mod implicit. Și în plan secund vedem problematica legată de scopurile de dezvoltare a infrastructurii pentru postura de apărare și descurajare a României în context aliat, în context NATO”, mai spune generalul Bălăceanu.

Pe de altă parte, va fi important și modul în care Uniunea Europeană și NATO se vor completa și vor colabora în această privință. România este, în viziunea generalului, pivotul Uniunii Europene și a NATO în sud-estul Europei și de departe cel mai important stat din zonă pentru Bruxelles.

„Uniunea Europeană o să-și asume din ce în ce mai mult elemente care țin de colaborarea cu NATO și de dezvoltarea capabilităților naționale, astfel încât statul respectiv, în cazul nostru România, în plan național sau în plan regional, să aibă cât mai multe capabilități. Uniunea Europeană și NATO sunt direct interesate să avem o forță cât mai evidentă, care să ducă la realizarea posturii de apărare și descurajare a NATO. Dar, în primul rând, pivotul principal al NATO și acum al Uniunii Europene în sud-estul Europei nu este altul decât România”, punctează generalul Virgil Bălăceanu.