România, singura ţară a Uniunii Europene în care durata estimată a vieţii profesionale a scăzut în ultimele decenii
Durata estimată a vieţii profesionale, pentru populaţia adultă în vârstă de cel puţin 15 ani din Uniunea Europeană, a fost în medie de 35,9 ani în 2019, cu 3,6 ani mai mare decât era în 2000, însă România este singurul stat membru al UE unde durata estimată a vieţii profesionale a scăzut în ultimele două decenii, cu 2,2 ani, până la 33,8 ani, arată datele publicate marţi de Eurostat.
În rândul statelor membre, Suedia şi Olanda aveau în 2019 cea mai lungă durată a vieţii profesionale, 42 de ani, respectiv 41 de ani. În contrast, cea mai scurtă durată estimată a vieţii profesionale se înregistra în Italia (32 de ani), urmată de Croaţia (32,5 ani), Grecia (33,2 ani), Belgia şi Polonia (ambele cu 33,6 ani) şi România (33,8 ani).
În 2019, comparativ cu 2000, durata estimată a vieţii profesionale a crescut în toate statele membre, cu excepţia României, cele mai mari progrese fiind înregistrate în Malta (7,6 ani), Ungaria (6,9 ani) şi Estonia (5,6 ani).
Repartiţia pe sexe arată că, în 2019, se estima ca bărbaţii să lucreze mai mult decât femeile, respectiv 38,3 ani versus 33,4 ani în cazul femeilor. Deşi durata estimată a vieţii profesionale a fost tot timpul mai mare în cazul bărbaţilor decât în cazul femeilor, decalajul dintre sexe s-a redus în ultimul deceniu. Dacă în anul 2000 bărbaţii lucrau, în medie, cu 7,1 ani mai mult decât femeile, în anul 2019 decalajul dintre sexe s-a redus la 4,9 ani. AGERPRES
