
România, țara lu' Lia...Rapiditatea Curții de Apel a bătut și așteptările avocatului Realitatea Plus...
Realitatea Plus se poate baza pe un precedent creat de instanța supremă. În al doilea rând, e de remarcat rapiditatea cu care dosarul de suspendare s-a judecat la câteva ore după înregistrare: la Curtea de Apel București, din 38 de dosare, 27 de dosare au primit termene mai mari de 20 de zile. Cazul Realitatea Plus s-a judecat în aceeași zi, scrie hotnews.ro .
O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din martie 2022 a stabilit că ridicarea unei licențe audiovizuale în cazul unui furnizor care și-a plătit amenzile până la momentul emiterii deciziei de către Consiliul Național al Audiovizualului este „un exces de putere”.
La patru ani distanță, CNA a ridicat licența Realitatea Plus invocând amenzi neplătite din 2024. Avocatul postului de televiziune susține că la data emiterii deciziei CNA, toate amenzile erau plătite. Asta se va constata în instanța de fond.
Până atunci însă, primul dosar cu apelul postului TV a fost soluționat la doar câteva ore după înregistrare. hotnews.ro a întrebat Curtea de Apel București în legătură cu programarea rapidă, însă nu a fost comunicat un răspuns.
Cum arată aceste două puncte, care se întrepătrund ca efect final?
Decizia ÎCCJ și importanța ei în cazul Realitatea Plus
Decizia CNA privind ridicarea licenței postului de televiziune Realitatea Plus a stârnit ample dezbateri în spațiul public. Consiliul spune că societatea care deține licența postului de televiziune a încălcat Legea Audiovizualului care stipulează în mod clar obligativitatea că în termen de 6 luni de la data aplicării unei amenzi contravenientul să depună la CNA dovada achitării.
Există în schimb un precedent care spune că legea nu trebuie aplicată în mod „excesiv”.
O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2022, dată într-o altă speță, a stabilit că dacă plata se face și ulterior termenului de 6 luni, retragerea licenței devine „un exces de putere”.
Avocatul postului de televiziune, Ioan Georgescu, a precizat în cadrul ședinței de la CNA din 7 aprilie că Realitatea Plus a plătit plătit toate amenzile și a cerut o amânare a deciziei pentru a face dovada plăților. A invocat inclusiv decizia ICCJ din 2022.
„Ce să negociem? Ce să amânăm? Aplicarea legii?”, a replicat Valentin Jucan, membrul CNA care a cerut ridicarea licenței.
Un alt membru CNA, Mircea Toma a explicat, la rândul său, că Realitatea Plus a fost a avertizată încă din februarie 2026 să-și plătească datoriile, dar că acest lucru nu s-a întâmplat și că postul de televiziune și-a făcut un obicei de a nu plăti amenzile cu anii.
Membrii CNA au susținut miercuri, când au rediscutat cazul Realitatea, că plata amenzilor ar fi fost făcută în timpul ședinței în care se discuta ridicarea licenței.
„Arată chiar reaua-credință a celui care a făcut plata doar în momentul în care a fost prins că nu făcuse plata. Dar achitarea amenzii acum chiar arată faptul că nu a plătit-o în cele 6 luni prevăzute de lege”, a afirmat Valentin Jucan în timpul ședinței de miercuri de la CNA.
Un avocat spune că CNA nu ar fi trebuit să permită acumularea datoriilor
„Retragerea licenței este o sancțiune foarte drastică și nu poate fi aplicată pe aspecte de procedură formală. Dacă amenzile au fost plătite la data deciziei CNA privind ridicarea licenței, verdictul procesului va fi previzibil, având în vedere jurisprudența existentă la această dată”, a explicat un avocat pentru HotNews, precizând că CNA nu ar fi trebuit să permită ca amenzile să nu fie plătite cu anii.
Nici CNA, nici postul de televiziune nu au comunicat date oficiale care să clarifice dacă amenzile au fost plătite până pe 7 aprilie, când a fost dată decizia privind ridicarea licenței. Reprezentanții postului de televiziune susțin că toate amenzile au fost achitate.
Dovezile de plată vor ajunge la Curtea de Apel București, acolo au fost deschise două procese, după decizia CNA din 7 aprilie a CNA.
Avocatul Adrian Toni Neacșu a subliniat, într-o reacție pe Facebook, că decizia ICCJ din 2022 este fără dubiu: „dacă la data deciziei CNA amenzile sunt plătite retragerea licenţei este un abuz juridic, un exces de putere care va duce la anularea ei in justiție”.
Ce susține instanța supremă
În 2022, Înalta Curte constată că, „într-o interpretare corectă a textului de lege, obligaţia depunerii dovezii de achitare a amenzii este menită să asigure plata acesteia de către contravenient, iar odată dovedită îndeplinirea obligaţiei de plată a amenzii chiar şi ulterior termenului de 6 luni de la aplicarea lor, dar înainte de luarea unei decizii de către Consiliu în temeiul art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 504/2002, retragerea licenţei audiovizuale reprezintă o măsură excesivă, disproporţionată, vădind o aplicare strict formală a textului de lege”.
Înalta Curte a reținut, de asemenea, că deși contravenientul nu a achitat şi depus dovezile de plată a amenzilor în termenul prevăzut de lege, la data emiterii deciziei dovezile erau puse la dispoziţia CNA, astfel că „măsura dispusă prin actul administrativ contestat reflectă un formalism excesiv, datorat unei incorecte interpretări a dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 504/2002”.
Același articol din lege este indicat acum de CNA și în cazul Realitatea Plus.
Rapiditatea Curții de Apel a bătut și așteptările avocatului postului
A doua zi după decizia CNA privind ridicarea licenței Realitatea Plus, două procese au fost deschise la Curtea de Apel București de către avocații postului de televiziune: unul de anulare a deciziei CNA și altul de suspendare.
Cererea de suspendare formulată de Realitatea a fost repartizată și soluționată în timp record. Reacția instanței a depășit până și așteptările avocatului postului de televiziune, care se aștepta ca procesul să primească termen în câteva zile.
Curtea de Apel București a acordat termen de judecată a cererii de suspendare în aceeași zi, la doar câteva ore de la înregistrarea cererii.
Situația este una fără precedent, susțin avocații consultați de HotNews.
Din 38 de dosare, 27 au primit termene mai lungi de 20 de zile
Cererile de suspendare a unui act administrativ sunt considerate cauze urgente și au prioritate la judecare, însă până în prezent la Curtea de Apel București nu s-a mai întâmplat ca o astfel de cerere să fie soluționată în aceeași zi cu data înregistrării.
Precedentul de rapiditate în soluționarea unor cereri de suspendare s-a înregistrat la sfârșitul anului trecut, în cazul avocatei Silvia Uscov care contesta judecătorii CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.
Cererile de suspendare depuse de avocata Uscov au primit termen la cinci zile de la data înregistrări și a fost considerat unul foarte scurt, în condițiile în care pe rolul Curții de Apel București, dosarele similare primesc termene la 20-30 de zile de la data înregistrării.
Acuzată că acordă prioritate anumitor dosare, conducerea Curții de Apel București a reacționat la jumătatea lunii ianuarie, explicând că cererile de suspendare a executării actelor administrative impun urgență în judecare. A dat exemplul unor alte dosare care au primit termene scurte, însă niciunul nu a primit termen mai scurt de 5 zile.
Datele consultate de HotNews pe portalul instanței arătau că, în luna decembrie, din cele 38 de dosare având ca obiect suspendare executare act administrativ (stadiul procesual fond), înregistrate la Curtea de Apel București, 27 de dosare au primit termene mai mari de 20, respectiv 30 de zile.
Cererea de suspendare judecată de un complet specializat în achiziții
O altă secvență a cazului remarcată de juriști este legată de completul care a soluționat cererea de suspendare.
Dosarul a fost repartizat unui complet specializat în Achiziții Publice, din cadrul Secției a X-a. Asta deși existau disponibile două completuri de fond din cadrul Secțiilor a VIII-a și a IX-a, Contencios Administrativ, unul dintre ele cu ședință stabilită pentru ora 15, atunci când a fost programat și procesul celor de la Realitatea.
HotNews a solicitat Curții de Apel București clarificări în legătură cu repartizarea și termenul scurt acordat dosarului de suspendare formulată de societatea care deține licența Realitatea Plus. Instanța nu a răspuns încă solicitării.
