România trece duminică la ora de vară. Experții avertizează asupra creșterii riscurilor de accidente rutiere

România urmează să treacă duminică, 29 martie, la ora de vară. La acea dată, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni ora 04:00. Medicii avertizează însă asupra pericolelor pe care această schimbare le poate genera pentru sănătate, în timp ce unele studii arată o legătură clară între schimbarea orei și riscuri mai ridicate de producere a unor accidente rutiere.

Această modificare marchează începutul perioadei de vară din punctul de vedere al timpului oficial și reprezintă o ajustare sezonieră prin care timpul este aliniat la fusul orar standard. Deși durata efectivă a zilei rămâne exact aceeași, după această schimbare vom beneficia de mai multă lumină naturală în timpul după-amiezii și al serii, în timp ce nopțile vor părea mai scurte.

Practica schimbării orei, cunoscută sub denumirile populare de „ora de vară” și „ora de iarnă”, este o măsură aplicată în aproximativ 70 de state pentru a sincroniza mai bine activitățile umane cu lumina naturală. Această modificare sezonieră a timpului oficial are la bază o serie de considerente economice, sociale și energetice. Totuși, în ultimii ani, dezbaterile internaționale s-au mutat în zona medicală și a siguranței publice, acolo unde semnalele de alarmă sunt tot mai puternice.

În Uniunea Europeană, toate statele membre schimbă ora de două ori pe an. La polul opus, țări europene precum Islanda și Turcia au renunțat complet la această practică. În ultimul deceniu, tot mai multe state au eliminat ora de vară din diverse motive, în timp ce alte regiuni continuă să o aplice, în ciuda faptului că experții în sănătate publică susțin că măsura este mai degrabă dăunătoare. Schimbările sezoniere ale orei presupun ca ceasurile să fie date cu o oră înainte primăvara, pentru a intra în ora de vară, și cu o oră înapoi toamna, pentru a reveni la ora standard.

Potrivit unei analize din anul 2023, realizată de reputatul institut Pew Research Center , jumătate dintre țările lumii aplicau anterior aceste modificări. În prezent, doar aproximativ o treime dintre ele mai păstrează obiceiul. Cea mai mare parte a Statelor Unite ale Americii, majoritatea țărilor europene și anumite părți din Canada, Australia, America Latină, Brazilia și Caraibe au rămas printre susținătorii practicii și își ajustează încă ceasurile.

Argumente economice versus impactul asupra sănătății publice

Principalul argument în favoarea orei de vară rămâne utilizarea mai eficientă a luminii naturale. Prin mutarea ceasurilor înainte, oamenii beneficiază de mai multă lumină seara, un factor considerat esențial pentru reducerea consumului de energie electrică destinat iluminatului casnic și stradal.

Totuși, în contextul tehnologic actual, eficiența acestei economii este intens dezbătută. Dacă luăm în calcul răspândirea globală a tehnologiilor moderne, precum becurile cu tehnologie LED și aparatele electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic, impactul economic real este tot mai nesemnificativ.

Un alt beneficiu invocat deseori de susținătorii măsurii este impactul pozitiv asupra sănătății și asupra stării generale de spirit. Expunerea prelungită la lumină naturală poate contribui la creșterea nivelului de vitamina D din organism și la reducerea riscului de depresie sezonieră. În plus, ora de vară încurajează direct activitățile în aer liber. Oamenii sunt mai predispuși să petreacă timp afară, să facă sport sau să participe la evenimente sociale atunci când zilele par mai lungi și mai luminoase.

Cu toate acestea, medicii și cercetătorii atrag atenția asupra unor riscuri majore, adesea invizibile, ascunse în spatele acestei tranziții aparent banale.

Perturbarea ritmului circadian

Una dintre cele mai frecvente explicații invocate de experți cu privire la efectele negative are legătură cu dereglarea ritmului circadian. Acesta reprezintă mecanismul intern complex care reglează ciclul natural somn-veghe al omului. Modificarea bruscă a orei oficiale afectează direct și imediat sincronizarea „ceasului biologic” cu lumina naturală din mediul înconjurător.

Tord Wingren, un specialist recunoscut la nivel internațional în studiul somnului și al expunerii la lumină, explică faptul că lumina naturală este de departe cel mai important sincronizator al ritmurilor noastre circadiene. Lumina specifică dimineții transmite semnale esențiale către creier. Aceste semnale declanșează procese hormonale vitale care influențează direct nivelul de energie, starea de alertă, reglarea glicemiei în sânge și senzația de foame sau de sațietate pe parcursul zilei.

Atunci când ceasurile sunt date înainte, milioane de persoane își încep ziua pe întuneric. Acest fenomen afectează angajați și elevi deopotrivă și anulează parțial acest „impuls” biologic natural de trezire. Mai mult decât atât, lumina prelungită din timpul serii poate întârzia ora de culcare și poate perturba producția de melatonină, hormonul responsabil pentru instalarea somnului profund și odihnitor.

Schimbarea orei 2025. Trecem la ora de vară: când, de ce și cum îți poate afecta sănătatea

Medicul Gisela Helfer , cronobiolog specializat în studiul aprofundat al ritmurilor circadiene, subliniază că un număr tot mai mare de cercetări medicale sugerează o legătură clară între schimbările anuale ale orei și sănătatea noastră fizică și mentală. Conform explicațiilor oferite de aceasta, de fiecare dată când schimbăm ora, supunem întreaga țară la o formă colectivă de „jet lag". Acest fenomen interferează brutal cu ritmul nostru circadian și pune un stres enorm pe sistemul imunitar. Faptul că suntem nevoiți să ne trezim brusc cu o oră mai devreme ne dezechilibrează nivelul hormonilor, aceiași hormoni care controlează cu precizie momentele în care trebuie să dormim și în care trebuie să ne trezim.

Riscul crescut de infarct miocardic și accidente rutiere

Dincolo de oboseala inerentă primelor zile, statisticile arată consecințe mult mai grave. Schimbarea orei provoacă, la nivel statistic, o creștere a numărului de atacuri de cord și a accidentelor grave de mașină.

În anul 2014, Colegiul American de Cardiologie a raportat o legătură directă între schimbările de oră și o creștere a numărului de infarcturi miocardice înregistrate în spitale. Un alt studiu detaliat, realizat în Statele Unite în anul 2013, a descoperit o corelație puternică între stopurile cardiace și ziua de luni imediat următoare trecerii la ora de vară. Datele științifice au fost atât de convingătoare, încât, în luna noiembrie a anului 2022, Asociația Medicală Americană a cerut oficial autorităților renunțarea definitivă la ora de vară.

În ceea ce privește siguranța rutieră, cifrele sunt la fel de alarmante și necesită atenția șoferilor. În anul 2018, organizația britanică RAC a publicat un studiu vast, bazat pe date adunate timp de cinci ani de la Departamentul pentru Transporturi. Raportul a analizat informațiile referitoare la coliziunile rutiere din cele două săptămâni situate de o parte și de alta a schimbării orei. Analiza a concluzionat că există o foarte ușoară scădere a coliziunilor atunci când ceasurile sunt date înainte, estimată la 1,5%. Această aparentă îmbunătățire este însă depășită cu mult de o creștere masivă, de 5,1%, a accidentelor rutiere atunci când ceasurile sunt date înapoi, toamna.

Schimbarea orei 2025: Ce trebuie să știi despre ora de vară și impactul asupra sănătății

Sondajele realizate independent de companiile de închirieri auto și de marii asigurători au subliniat, la rândul lor, o legătură directă între schimbările de oră și accidentele de mașină. Acest risc apare cu precădere toamna, deoarece mai mulți oameni ajung să conducă în condiții de lumină slabă. În cazul trecerii la ora de vară de primăvară, problema principală este lipsa acută de concentrare și oboseala șoferilor în primele zile de la tranziție. Astfel, capacitatea de reacție scade dramatic, iar riscul de a produce o coliziune în trafic crește proporțional cu nivelul de oboseală acumulată peste noapte.

Cum putem combate efectele schimbării orei

Adaptarea completă a organismului la noua oră poate dura câteva zile, dar există metode dovedite prin care putem atenua acest șoc biologic nedorit. Pentru a combate efectul de „jet lag" provocat de schimbarea orei, medicii recomandă o abordare treptată și preventivă.

În săptămâna premergătoare schimbării oficiale a orei, este de mare ajutor să ne trezim cu 15 minute mai devreme în fiecare zi. Această ajustare lentă pregătește corpul fără un stres major pentru trezirea mai matinală de duminică dimineața.

O simplă plimbare în lumina soarelui, imediat după trezire, este extrem de benefică pentru creier. Lumina naturală din prima parte a zilei ajută ceasul biologic al corpului să primească semnalul corect, să se reseteze și să se adapteze mult mai rapid la noul program zilnic.

Reglarea orelor de masă joacă, de asemenea, un rol crucial în procesul de adaptare. Experții în nutriție și somn ne sfătuiesc să nu consumăm alimente grele după ora 20:00 sau după apusul soarelui. Sistemul digestiv are nevoie de un repaus adecvat pentru a permite întregului corp să se pregătească așa cum trebuie pentru un somn profund și odihnitor.