Kovesi, dezvăluiri despre presiunile la șefia EPPO: un oficial UE i-a cerut să tempereze mesajele despre fraudă. „Cum îndrăzniți?”

Șefa Parchetul European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, avertizează că una dintre cele mai mari provocări în combaterea fraudei în Uniunea Europeană nu o reprezintă doar infractorii, ci și clasa politică și blocajele instituționale.

Într-un interviu acordat Euractiv , Kovesi a declarat că adevărata dificultate nu a fost crearea unui parchet independent, ci dacă Europa este dispusă să îl lase să își facă treaba.

Șefa EPPO a povestit că, la un moment dat, un oficial din Comisia Europeană i-a cerut să tempereze mesajele publice privind amploarea cazurilor de fraudă.

Ea a replicat ferm: „Cum îndrăzniți să îmi spuneți asta? Noi suntem independenți. Și dacă există un caz, este mandatul nostru să îl investigăm.”

Kovesi a subliniat că nu poate ignora suspiciunile doar pentru că ar putea implica oficiali de rang înalt în instituțiile UE.

De la înființarea sa în 2021, EPPO a deschis peste 3.600 de dosare și a blocat peste un miliard de euro proveniți din activități infracționale, inclusiv din rețele de crimă organizată.

Ea a explicat care este provocarea principală.

„Ai foarte multe autorități, organisme, birouri care ar trebui să prevină frauda, să auditeze, să raporteze. Și apoi într-o zi îți dai seama că nimeni nu face cu adevărat ceea ce ar trebui să facă”, a declarat aceasta.

Referindu-se la prevenția aplicată timp de două decenii: „După 20 de ani de prevenție, uite, este suficient? Este suficient?”

Un exemplu relevant este cazul din Grecia, unde procurorii europeni s-au lovit de bariere constituționale care limitează investigarea politicienilor. Este vorba despre accidentul feroviar din 2022 de la Tempi, soldat cu 57 de morți, în care există suspiciuni privind utilizarea fondurilor europene pentru siguranța feroviară.

„În acest caz, nu putem afla dovezi decât dacă constituția ar fi modificată. Este deja prea târziu, pentru că legile nu pot fi aplicate retroactiv. Prin urmare, acesta este maximul pe care l-am fi putut face și nicio altă acțiune nu este posibilă”, a povestit Kovesi.

Ea a explicat că problema nu este doar existența imunității, ci faptul că aceste bariere împiedică chiar și stabilirea faptelor.

„Ridicarea imunității este doar condiția minimă ca justiția să funcționeze”, a declarat ea.

Kovesi a atras atenția asupra lipsei cronice de resurse în mai multe state membre, „ce poate afecta durata investigațiilor.”

Ea a menționat și presiunile generate de dezinformare și atacuri personale.

„Un procuror care nu are dușmani nu este un procuror adevărat”, a mărturisit aceasta.

Referindu-se la atacurile coordonate din Grecia și Croația, dar și la firma privată de intelligence Blackcube: „E mai difuz și modern, cu încercări coordonate de a discredita procurorii în public, în timp ce aceștia sunt obligați la confidențialitate, mai ales pe rețelele sociale.”

Kovesi a criticat reacția Comisiei Europene la problemele semnalate de EPPO. „Comisia a început din nou un studiu. Este o pierdere de timp și resurse, nu îmi este frică să spun asta.”

Referindu-se la oficialul care i-a cerut să își tempereze mesajele, ea a subliniat: „Numele nu contează. Ceea ce contează este că această mentalitate există. Aceasta este problema.”

Kovesi a atras atenția asupra responsabilității oficialilor de rang înalt.

„Dacă ascunzi murdăria sub covor, nu devii mai credibil. Cu cât poziția ta în UE este mai înaltă, cu atât standardele trebuie să fie mai ridicate. Funcția înaltă nu face pe nimeni mai virtuos decât ceilalți — înseamnă doar că trebuie să respecte regulile mai strict”, a spus Kovesi.

De la preluarea mandatului în 2021, Kovesi și-a făcut auzit biroul prin scrisori către Comisie, audieri publice și media, precum și prin acțiuni legale, inclusiv împotriva Comisiei Europene, atunci când a simțit că mandatul său era ignorat.

Mandatul său la conducerea Parchetul European se încheie în această toamnă.