Rompetrol, ISTORIA unui FURT/Nicio JIGODIE NU PLĂTEȘTE?

Guvernul României a ajutat Rompetrol Group de doua ori, in zece ani, sa scape de datoria de 600 de milioane de dolari catre statul roman. Prima oara a fost in octombrie 2003, cand Guvernul, pe atunci condus de Adrian Nastase, a emis o ordonanta de urgenta 118 privind transformarea in obligatiuni cu o maturitate de sapte ani a datoriilor Rompetrol care se ridicau la circa 660 milioane dolari. Rompetrol Group s-a angajat sa rascumpere obligatiunile pana pe 30 septembrie 2010. Nu si-a respectat obligatiile, iar statul roman a actionat imediat Rompetrol in judecata. Zece ani mai tarziu, Guvernul, de data aceasta condus de Victor Ponta, a decis sa mai favorizeze o data Rompetrol Group, renuntand la litigiile din acest caz, in schimbul unor promisiuni, care nici pana in prezent nu fost duse la indeplinire.

Acum, dupa 13 ani de la primul act de favorizare a companiei in detrimentul statului roman, DIICOT a decis sa demareze o investigatie. Deocamdata, este cercetat modul in care a fost emisa ordonata de urgenta din 2003, insa nu este exclus sa fie extinse cercetarile pana la momentul in care Guvernul Ponta a aprobat memorandumul prin care statul roman renunta la litigiile prin care cerea plata milioanelor de dolari. De altfel, chiar Azamat Zhangulov, vicepresedinte al KMG International (fostul Rompetrol Group) a admis ca ancheta procurorilor DIICOT ar putea ajunge pana la investigarea modului in care a fost incheiat, in februarie 2013, memorandumul privind Rompetrol Rafinare.

Istoria unei datorii de 660 milioane dolari

In octombrie 2003, Guvernul a emis o Ordonanta de Urgenta a Guvernului 118/2003 aprobata prin Legea 89/2005 prin care era reglementata conversia a circa 660 milioane dolari reprezentand obligatii la bugetul statului, inclusiv penalitati in 22,8 milioane de obligatiuni pe termen lung. Scadenta rascumpararii obligatiunilor a fost 30 septembrie 2010, insa in loc sa plateasca cei 660 milioane dolari, Rompetrol a demarat o serie de actiuni in vederea stingerii datoriei. Totul a inceput cu cateva luni inainte de data scadenta. In acea perioada, actionar era Dinu Patriciu.

In august 2007, Dinu Patriciu a vandut 75% din actiunile Rompetrol Group NV catre KazMunaiGaz, companie energetica de stat din Kazahstan, pentru 2,7 miliarde dolari.

In iunie 2009, Dinu Patriciu a vandut si participatia de 25% pe care o mai detinea la Rompetrol Group.

Pe 30 iunie 2010 a fost convocata Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor care a aprobat majorarea capitalului social al societatii cu 100,2 milioane dolari cu scopul obtinerii unor fonduri pentru rascumpararea doar a unei parti din obligatiuni. Practic, KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol, arata ca nu este dispus sa aloce sume pentru rascumpararea obligatiunilor.

                                            * MEMORANDUMUL*

Pe 9 august 2010, Rompetrol Rafinare a rascumparat obligatiuni in valoare de circa 70 milioane dolari. Mai ramaneau aproape 600 milioane de dolari de rascumparat. Insa, rascumpararea unei parti a ajutat KazMunaiGaz sa-si pastreze, ulterior, controlul la Rompetrol.

Pe 14 septembrie 2010, Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor a emis aprobarea preliminara a conversiei obligatiunilor nerascumparate in actiuni. Ulterior, la data de 30 septembrie 2010, AGA a Rompetrol Rafinare a aprobat conversia obligatiunilor nerascumparate in actiuni si majorarea de capital social aferenta. Practic, statul roman era fortat sa devina actionar la Rompetrol Rafinare. Fara sa doreasca, statul primea prin aceasta decizie un pachet de actiuni de 44,69%. Un pachet care nu-i oferea nici macar controlul asupra societatii, deoarece KazMunaiGaz ramanea actionar majoritar. Aici a avut o contributie majora rascumpararea unei parti din obligatiuni. Daca nu rascumpara obligatiuni in valoare de 70 milioane dolari, statul roman ar fi ajuns in urma conversiei actionar majoritar. Asa, KazMunaiGaz a ramas cu pachetul majoritar (45,85%), statul roman cu 44,69%, restul la alti actionari.

Ministerul Finantelor a contestat imediat in instanta deciziile actionarilor Rompetrol. Potrivit Ministerului, societatea avea dreptul fie de a rascumpara, fie de a converti obligatiunile, in oricare dintre cazuri in intregime. Insa nu avea optiunea legala de a combina o rascumparare partiala cu o conversie partiala a obligatiunilor. Ministerul Finantelor considera ca plata efectuata de in data de 9 august 2010 reprezinta vointa a societatii Rompetrol Rafinare de a opta pentru rascumpararea integrala a obligatiunilor emise. Astfel, posibilitatea societatii de a converti restul de obligatiuni ramase nerascumparate la scadenta de 30 septembrie 2010 a fost eliminata, conversia devenind astfel ilegala si lipsita de efecte juridice.

Insa, Tribunalul Constanta a respins in iunie 2011 cererea motivand ca statul roman nu avea calitatea de actionar la momentul adoptarii respectivelor decizii. Ministerul Finantelor a depus recurs la Curtea de Apel Constanta.

Ministerul Finantelor a fost detinatorul a 44,69% din actiunile Rompetrol Rafinare incepand cu septembrie 2010 si pana in iulie 2012. Incepand cu 1 iulie 2012, printr-o Ordonanta de Urgenta, detinatorul actiunilor a devenit Ministerul Economiei. (sursa: Raport de audit 2012)

Pe 15 februarie 2013, a fost incheiat Memorandumului de Intelegere incheiat intre Rompetrol Group si Ministerul Economiei prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI). Prin acest memorandum, OPSPI se obliga sa suspende litigiile statului cu Rompetrol, chiar daca urmatorul termen si cel decisiv, de altfel, avea loc trei zile mai tarziu, pe 18 februarie. In schimbul renuntarii la litigii, Rompetrol ar urma sa rascumpere 26,69% din actiuni contra sumei de 200 de milioane de euro. Adica, mult sub valoarea obligatiunilor pe care Rompetrol nu le rascumparase. Potrivit informatiilor HotNews.ro, memorandumul a fost semnat intr-o dimineata, dupa o noapte de negocieri. Documentul a fost semnat de Gabriel Dumitrascu, din partea statului romana, prin OPSPI, si de Daniyar Berlibayev, presedinte al Consiliului de Administratie al Rompetrol Group.

Pe 18 februarie 2013, statul roman, prin Ministerul Finantelor, dupa doar trei zile de la semnarea Memorandumului, s-a prezentat la Curtea de Apel Constanta si a cerut suspendarea procesului. Aceasta in conditiile in care Guvernul nici nu aprobase inca prin Hotarare acel memorandum. Vezi memorandumul atasat.

Pe 8 mai 2013, Guvernul a aprobat prin proiect de lege Memorandumul de Intelegere incheiat intre statul roman si The Rompetrol Group pe 15 februarie 2013. Practic, prin aceasta decizie, Guvernul era de acord sa renunte la 400 de milioane de dolari din cei 600 de milioane, prin rascumpararea a 26,7% din actiuni la pretul de 200 de milioane de dolari. Intelegerea mai prevede ca Rompetrol sa finanteze cu 150 milioane dolari un fond de investitii in care statul roman va avea o participatie de 20%. Investitiile ar fi urmat sa se ridice la 1 miliard de dolari, insa pentru niciuna din obligatii nu erau prevazute termene de realizare. Practic, nu era prevazut niciun instrument prin care statul roman sa se asigure ca toate acele obligatii din partea kazahilor vor fi indeplinite. Doar in cazul litigiului dintre statul roman si Rompetrol, situatia a fost rezolvata inca din februarie cand procesul a fost suspendat la cererea ambelor parti.

Pe 23 octombrie 2013, fostul presedinte Traian Basescu a atacat legea privind aprobarea memorandumului, dupa ce fusese adoptat de catre Parlament, aratand ca legea legea "are un caracter individual, ea fiind conceputa nu pentru aplicarea ei la un numar nedeterminat de cazuri concrete, ci intr-un singur caz prestabilit expres pentru realizarea tranzactiei cu The Rompetrol Group N.V., o societate cu sediul in Strawinskylaan 807, Amsterdam, Olanda".

Pe 21 noiembrie 2013, Curtea Constitutionala neconstitutionala Legea privind aprobarea Memorandumului de intelegere incheiat intre statul roman si The Rompetrol Group NV. Curtea Constitutionala a decis ca este neconstitutionala adoptarea prin lege a unui memorandum care priveste o companie, aratand ca acest lucru este in atributia Guvernului. Astfel, Victor Ponta a fost pus in situatia de a accepta ca documentul sa fie asumat de Guvern, nu de catre Parlament, asa cum dorea initial.

Pe 22 ianuarie 2014, Guvernul a aprobat Hotarare privind memorandumul cu Rompetrol. Actul normativ nu impune nici un fel de garantie astfel incat dupa stingerea tuturor litigiilor dintre statul roman si Rompetrol, compania petroliera sa faca investitia de 1 miliard de dolari promisa in nenumarate randuri de premierul Victor Ponta. In realitate, memorandumul scapa compania de litigii si de obligatia de a plati 400 de milioane de dolari din datoria totala de 600 milioane dolari, contra promisiunii ca va realiza investii - fara termene clare de realizare. Pentru realizarea tranzactiei prin care statul roman primeste 200 de milioane de dolari contra 26,69% din actiuni nu este prevazut niciun termen limita si nici sanctiuni pentru situatia in care nu sunt duse la indeplinire obligatiile, atat din partea statului roman, cat si din partea kazaha.

Pe 24 martie 2014, dupa ce a fost aprobat memorandumul, Curtea de Apel Constanta a luat act de renuntarea de catre statul roman la procesul prin care solicita recuperarea a 600 de milioane de dolari de la kazahi.

Pe 28 iulie 2015, Guvernul a aprobat, printr-o Hotarare, vanzarea a 26,69% din actiunile pe care statul roman, prin Ministerul Energiei, le detine la Rompetrol Rafinare. Astfel, dupa un an si jumatate de cand Guvernul a aprobat prin Hotarare memorandumul semnat in februarie 2013 cu actionarul majoritar al Rompetrol- KazMunayGaz din Kazahstan, a fost adoptata si strategia de privatizare. Aceasta prevede vanzarea prin licitatie cu strigare a pachetului de 26,69% (11.775.349.451 actiuni) pentru suma minima de 200 de milioane de dolari. Actul normativ nu precizeaza si cand va demara procedura de licitatie.

Pe 23 septembrie 2015, Guvernul a aprobat un proiect de ordonanta de urgenta care permite Ministerului Energiei sa creeze o societate de stat care sa infiinteze un fond de investitii alaturi de Rompetrol. De atunci nu s-a mai intamplat nimic. Potrivit surselor HotNews.ro, nimeni din partea statului nu vrea sa-si asume demararea unor proceduri, in conditiile in care exista suspiciuni legate de modul in care au fost emise actele normative prin care Guvernul renunta la creante.

Pe 9 mai 2016, DIICOT a anuntat ca exista suspiciunea rezonabila ca in cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup infractional organizat transfrontalier, a carui activitate a culminat cu initierea, promovarea si adoptarea ordonantei de urgenta 118/2003 prin care obligatiunile bugetare restante pe care SC ROMPETROL RAFINARE SA le inregistra, de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite in obligatiuni subscrise de catre Ministerul Finantelor Publice. In aceste conditii, procurorii au dispus sechestru pe bunurile Rompetrol fiind vizate atat rafinaria Petromidia, cat si benzinariile companiei si alte active, suma sechestrului ridicandu-se la peste 600 milioane euro.

Pe scurt, memorandumul prevedea ca statul roman sa renunte la litigii, dupa care KazMunayGaz sa cumpere un pachet de actiuni de 26,69% detinut de statul roman, contra sumei de 200 de milioane de dolari, si infiintarea de catre Rompetrol Group a unui fond de investitii de 1 miliard de dolari. Timp de un an, Guvernul Ponta s-a luptat sa dea o forma legala memorandumului privind Rompetrol prin care statul renunta la recuperarea creantei de 600 milioane de dolari. Mai intai a incercat sa forteze Parlamentul sa voteze o lege, insa aceasta a fost contestata de fostul presedinte Traian Basescu la Curtea Constitutionala si, in cele din urma, a fost declarata neconstitutionala. Victor Ponta spunea adesea ca cei care contesta legalitatea unui astfel de demers se opun, de fapt, "unui mare proiect de investitii". In cele din urma, memorandumul a fost aprobat in ianuarie 2014 printr-o Hotarare de Guvern. De atunci, au trecut doi ani, iar singurul efect al memorandumului a fost ca Rompetrol a scapat de litigiile cu statul. Celelalte prevederi din memorandum nu au fost respectate pana acum: nici vanzarea de catre statul roman a unor actiuni contra 200 milioane de dolari, nici crearea unui fond de investitii de 1 miliard de dolari.

Memorandumul nici nu prevede un termen anume ca actionarul majoritar al Rompetrol- KazMunayGaz din Kazahstan- sa-si indeplineasca promisiunile. Memorandumul prevedea ca intr-o perioada de 7 ani, Rompetrol sa realizeze o investitie de 1 miliard. Pana acum, nu a fost demarat nimic concret in vederea vanzarii participatiei de 26,69 % pentru 200 de milioane de dolari si nici fondul nu a fost creat.

Capitalul social al Rompetrol Rafinare este de 4.410.920.573 lei, cu urmatoarea structura de actionariat: KMG International N.V. Olanda- 48,1136%; statul roman 44,6959%; alti actionari- 7,1905%.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Scenariul 4 / Profesorul Rafila despre direcția epidemiei, capcanele statisticii, mutația virusului și medicamen…

2 Coronavirus / Numărul de cazuri noi încetinește clar de o săptămână în Italia, Franța și Spania, unde populația…

3 Rareş Bogdan / În unele zone rurale se circulă ca vodă prin lobodă. Vela să-şi pună la treabă toţi miliţienii

4 Ea este doctorița dezertoare din Orăștie. „Nu am de ce să mă explic lumii”

5 Medic român din Milano / „Culegem roadele faptului că în 30 de ani am făcut doar crâşme şi biserici”

recomandări

Te ia DNA: Marian Pirnea

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Să mergi cu bicicleta pe sfoară în Alpi necesită ceva curaj