Într-un gest cu puternice conotații simbolice și strategice, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a acuzat joi Serbia că, în ciuda neutralității declarate în războiul din Ucraina, ar furniza armament Kievului prin intermediul unor state terțe.

Președintele sârb Aleksandr Vucic și omologul său rus, Vladimir Putin/FOTO:Arhiva

Tonul comunicatului oficial a fost unul rar întâlnit chiar și în contextul tensionat al relațiilor regionale: SVR a calificat presupusele transferuri drept „o lovitură pe la spate”, evocând „sângele popoarelor slave” și acuzând Belgradul că urmărește „profit din suferință”.

Cifre și acuzații grave

Potrivit SVR, cel puțin șapte companii din industria sârbă de apărare ar fi furnizat Ucrainei „sute de mii de rachete și milioane de cartușe” folosind „certificate false de utilizator final”. Nu există, însă, dovezi publice care să susțină afirmațiile serviciului rus, scrie Moscow Times.

„Aceste transporturi nu pot fi justificate prin motive umanitare. Scopul lor evident este de a răni și ucide militari și civili ruși”, afirmă SVR în declarația publicată pe site-ul instituției, cu o retorică ce amintește de discursurile epocii sovietice.

Informații similare au fost prezentate și de Financial Times vara trecută, când publicația a estimat că Serbia ar fi exportat muniție în valoare de 800 de milioane de euro către Ucraina, prin intermediul unor țări precum Statele Unite, Spania sau Cehia.

Vučić: „Am prieteni și la Kiev, și la Moscova”

Președintele sârb Aleksandar Vučić, aflat recent la Moscova pentru parada militară de Ziua Victoriei, a răspuns acuzațiilor cu o formulă calculată: recunoaște exporturile, dar le califică drept tranzacții comerciale legale, mediate de state partenere. „Avem prieteni și la Kiev, și la Moscova. Sunt frații noștri slavi,” a declarat liderul de la Belgrad pentru Financial Times. „Trebuie să am grijă de poporul meu, și atât.”

Poziția ambiguă a Serbiei nu este nouă. Deși este stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, Belgradul a refuzat constant să se alinieze sancțiunilor impuse Rusiei după invazia din februarie 2022. În același timp, zeci de mii de cetățeni ruși — mulți dintre ei din segmentul IT sau cu vederi critice la adresa regimului Putin — s-au stabilit în Serbia în urma mobilizării parțiale decretate de Kremlin.

O relație tensionată, între gaz rusesc și viitor european

Serbia păstrează legături economice strânse cu Moscova, în special în domeniul energiei, fiind puternic dependentă de gazul rusesc. În același timp, autoritățile de la Belgrad au cultivat, în mod pragmatic, relații comerciale și militare cu Occidentul, vânzând armament și muniție unor state membre NATO.

SVR face apel la „frăția slavă” în denunțul său public, o retorică menită să preseze Belgradul într-o alegere geopolitică explicită. În realitate, Serbia a evitat până acum să se poziționeze ferm, mizând pe echilibru — o strategie din ce în ce mai greu de menținut pe fondul radicalizării discursului de la Moscova.

Acum, odată cu acuzațiile directe lansate de SVR, întreaga construcție a neutralității sârbești este pusă sub semnul întrebării. Într-o regiune în care memoria războaielor balcanice este încă vie, și unde frontierele simbolice sunt adesea mai volatile decât cele reale, astfel de afirmații pot avea efecte de durată.