Rusia ar trebui să răspundă la testul SUA prin amplasarea de rachete ruseşti în Venezuela
O reacţie eficientă a Moscovei la testul efectuat de SUA cu racheta convenţională de croazieră cu raza medie de acţiune, care contravine prevederilor Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), ar fi instalarea unor sisteme de rachete în Venezuela, a declarat vineri Aleksandr Şerin, vicepreşedintele Comisiei de apărare din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), citat de agenţia de presă Interfax în pagina sa electronică.
În acest context, el a afirmat că este nevoie să fie iniţiate consultări cu autorităţile de la Caracas în acest sens.
"Ar fi desigur (un răspuns) foarte dur. Poate că va exista şi o 'criză din Caraibe nr.2', dar tocmai criza din Caraibe a fost cea care a permis să-i liniştim pe americani pentru o lungă perioadă de timp", a declarat Şerin pentru Interfax.
Acesta consideră că, dacă Rusia ar instala astfel de sisteme în Venezuela, SUA se vor comporta cu mai multă prudenţă, întrucât - potrivit acestuia - "Washingtonul înţelege doar limbajul forţei brute şi nu dialogul civilizat".
În plus, în opinia sa, Venezuela este un stat petrolier capabil să plătească pentru desfăşurarea unor sisteme de rachete pe teritoriul său.
"Criza din Caraibe" cunoscută şi sub numele de "criza rachetelor cubaneze", a avut loc în perioada 16-28 octombrie 1962, după ce SUA au descoperit că URSS instalase rachete în Cuba, aceasta fiind una din cele mai grave crize din perioada Războiului rece.
După testul realizat de SUA duminica trecută cu o rachetă cu rază intermediară de acţiune, primul lor test de acest gen după Războiul rece, preşedintele rus Vladimir Putin a reacţionat vineri, promiţând un "răspuns simetric", relatează agenţiile ruse de presă.
"Am ordonat ministerelor de Externe şi Apărării (...) să analizeze nivelul de ameninţare creat pentru ţara noastră prin acţiunile Statelor Unite şi să se ia măsuri cuprinzătoare pentru pregătirea unui răspuns simetric", a spus Putin într-o reuniune a Consiliului Securităţii Rusiei,
pe care l-a convocat vineri.
El a declarat anterior că Washingtonul şi-ar putea utiliza sistemele existente în România şi Polonia pentru a lansa această rachetă, ceea ce înseamnă că SUA ar putea să o desfăşoare uşor şi rapid dacă ar dori.
Testul american, efectuat de pe insula San Nicolas, în largul Californiei (vest), potrivit Pentagonului, survine după încetarea - la 2 august - a Tratatului INF, care interzicea utilizarea de către SUA şi Rusia a rachetelor terestre cu o rază cuprinsă între 500 şi 5.500 km.
Declaraţia preşedintelui rus privind intenţia Moscovei de a lua măsuri de ripostă după testarea rachetei de croazieră americane ar putea fi un semn al începerii unui "nou Război rece", a declarat vineri pentru portalul Ura.ru expertul militar rus Serghei Hatâlev, fost comandant al forţelor antiaeriene ruse.
"Şeful statului nostru a prezentat totul foarte corect în declaraţia sa specială. Situaţia în lume ca urmare a acţiunilor recente ale SUA şi ale altor ţări occidentale se agravează rapid. Exista riscul unui 'nou război rece' pe termen lung", a opinat Hatâlev, în contextul în care, până la retragerea din INF, SUA au acuzat de nenumărate ori Rusia de dezvoltarea noii sale rachete Novator 9M729 (SSC-8 în terminologia NATO), care ar încălca pactul prin raza sa de acţiune de peste 500 km. Moscova susţine că raza acesteia nu depăşeşte 480 km.
De asemenea, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmase că noua rachetă rusească poate lovi oraşe din Europa în câteva minute de la lansarea din interiorul teritoriului rus şi poate transporta focoase nucleare, conform AFP. AGERPRES
