„Rusia are pe tavă jumătate din populație”/Războiul din umbră: sabotajul rusesc și vulnerabilitățile României

România nu a fost în vizorul Rusiei din perspectiva unor acțiuni de sabotaj, însă acest lucru nu este exclus deoarece din punct de vedere logistic aprovizionarea Ucrainei are „doi plâmâni”, Polonia și România, susține comandorul (r) cu experiență în intelligence Sandu-Valentin Mateiu.

Serviciul secret GRU are o divizie specială de diversiune. FOTO: AFP

The New Yorker a relatat despre noul război pe care Rusia îl duce cu Europa. Serviciul secret rus GRU și-a organizat o rețea de „agenți de unică folosință” , persoane vulnerabile — singuratici, marginalizați, emigranți, fără experiență și poate nu foarte isteți – pe care o folosește la o varietate de mici acte de sabotaj, de la desenarea de svastici în Paris, la incendierea celui mai mare mall din Varșovia.

Un oficial european din domeniul informațiilor a declarat pentru publicație că metodele și tacticile necesare pentru a face agenții să trimită colete inflamabile în avioane cargo sau să incendieze centre comerciale ar putea fi folosite pentru a declanșa atacuri teroriste care provoacă victime în masă. „Ne gândim la asta ca la un cadran”, a spus oficialul. „Poate că acum este setat la Nivelul 1. Dar dacă ajunge la 10?”

În plus, serviciile de informații europene avertizează că Rusia ar fi transformat proprietăți din Europa de Vest într-o rețea de „cai troieni”, pregătită pentru a susține o posibilă campanie coordonată de sabotaj.

Potrivit unor oficiali din domeniul securității, citați de The Telegraph, unități ruse clandestine ar fi exploatat lacune legislative pentru a achiziționa proprietăți situate în apropierea unor obiective militare și civile sensibile din cel puțin 12 state europene.

Chiar dacă războiul din Ucraina se va încheia, Rusia va considera în continuare Europa un adversar strategic.

Mateiu: Kremlinul consideră Europa „spatele frontului”

Analizăm situația cu comandorul (r) Sandu-Valentin Mateiu, fost analist in Ministerul Apărării Naționale, care a activat în intelligence timp de 20 de ani.

Fenomenul sabotajului rusesc nu este nou, ci își are rădăcinile în doctrina serviciilor militare sovietice. „Problema pleacă dinainte de începerea războiului din Ucraina, de la înființarea GRU-ului” , explică Mateiu, subliniind că misiunea tradițională a serviciului militar rus a fost „de a lovi în adâncimea teritoriului inamic”, prin spionaj, sabotaj și cooperare cu rețele subversive.

În timpul Războiului Rece, astfel de operațiuni includeau infiltrări și colaborări cu organizații teroriste occidentale. „Penetrarea și colaborarea cu organizațiile teroriste din Vest” făcea parte din arsenalul tactic, spune fostul ofițer, oferind ca exemplu prezența unor teroriști internaționali în Europa de Est cu sprijin sovietic.

După 2000, metodele au evoluat. Mateiu amintește eliminarea suspectă a unor tehnicieni ucraineni implicați în transferuri de armament către Georgia. Astfel apare filiera asasinatelor, consolidată ulterior de unitatea GRU 29155, implicată în operațiuni clandestine în Europa.

Cazurile de asasinate politice și tentativele de otrăvire marchează trecerea la o nouă etapă. „Vestul nu este în război cu Rusia și totuși am avut crime la comandă”, spune Mateiu, referindu-se la atacuri asupra dizidenților și operațiuni clandestine desfășurate pe teritoriul european. Ulterior, sabotajul infrastructurii a devenit instrumentul principal: depozite de muniții aruncate în aer în Cehia și Bulgaria sau tentative de asasinare a unor traficanți de armament.

După invazia din Ucraina, logica strategică s-a schimbat. Kremlinul consideră Europa „spatele frontului”, iar obiectivul devine slăbirea sprijinului pentru Kiev. „Se caută introducerea de nesiguranță, panică și scindarea societății”, explică Mateiu. Incendiile sau sabotajele produc nu doar pagube materiale, ci și întrebări în societate precum: „de ce ne implicăm în războiul Ucrainei?”.

Scopul final este modificarea percepției publice: „Totul trebuie transferat într-o atmosferă ostilă față de ajutorarea Ucrainei”, spune el. În paralel, Rusia exploatează sentimentul de vulnerabilitate și promovează ideea că europenii sunt slabi și ar trebui să stea deoparte.

Expulzarea a sute de diplomați ruși suspectați de spionaj a redus capacitatea operațională tradițională a Moscovei. Drept urmare, s-a trecut la recrutarea de operativi locali. „S-a trecut la căutarea acestor operativi voluntari, mulți din domeniul criminalității organizate sau de la marginea societății”, explică Mateiu. Recrutarea se face online, prin Telegram sau rețele criptate, iar plățile se realizează în criptomonede.

Un exemplu relevant este sabotarea unei nave militare germane, realizată de doi muncitori – unul român și unul grec. „Deja aceștia au fost recrutați la oportunitate, pentru bani”, spune analistul, avertizând că motivele pot fi financiare sau ideologice.

În România, riscul recrutării există, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile economic sau ideologic. „Cei rămăși la marginea societății sunt identificați ca ținte și potențiali operativi”, subliniază Mateiu. În diaspora, sentimentul de frustrare poate amplifica această vulnerabilitate.

România nu a fost deocamdată o țintă primară

Întrebat de ce până acum, cel puțin din informațiile care au ajuns la public, România nu a fost o țintă a unor acțiuni de sabotaj rusesc, Mateiu a susținut: „foarte probabil pentru că Rusia nu lovește acolo unde deja opinia publică a fost manipulată în favoarea sa prin alte mijloace, de sus în jos, vorbim de nivelul politic, manipulare generală.” Astfel, în România, de exemplu, în Ungaria, nu au fost astfel de sabotaje. „Cum ar fi să fie o explozie într-o țară în care mai mult de jumătate din oameni consideră că politica Rusiei e în favoarea lor și este firesc să fim prieteni? Ți-ai ostiliza acea țară”

România s-a rupt în două singură când, acum un an și jumătate, aveam un candidat care spunea să ieșim din NATO, din Uniunea Europeană, să închidem baza de la Kogălniceanu. „Când ai pe tavă jumătate din populație de ce ai mai face diversiuni de genul acesta? Conform unui sondaj recent numai jumătate dintre români consideră că Rusia e vinovată de declanșarea războiului.”

Un alt motiv pentru care nu am fost ținta acțiunilor de sabotaj rusești este faptul că „nu suntem o țintă primară, pentru că în centrul țintei este Polonia și Balticii și țările mari occidentale, care ajută foarte mult și au un cuvânt de spus la orice nivel, politic, militar, financiar”.

Ucraina trăiește, spune analistul, din punct de vedere logistic din doi plămâni, Polonia și România. „În acest context, sabotajele ar putea viza rutele de aprovizionare, în special spre Odesa. Noi avem importanță foarte mare la tranzitare spre Ucraina și aici trebuie să fim atenți, foarte atenți”

Există și factori care reduc riscul operațiunilor directe. Diferențele lingvistice și culturale îngreunează infiltrarea agenților ruși. „Noi suntem insula latină între slavi”, spune Mateiu, explicând că Moscova ar putea încerca recrutări prin intermediul vorbitorilor bilingvi din Republica Moldova sau Transnistria.

„Acțiunile de sabotaj vor continua în funcție de percepția Moscovei”

Un alt pericol îl reprezintă manipularea informațională. „Nu Rusia ajunge la noi să ne spună că Europa e rea aici este marea problemă, avem elemente interna care fac asta”, avertizează el, sugerând că discursul politic intern și propaganda pot crea teren fertil pentru influență externă.

Metoda cea mai periculoasă rămâne anonimatul operațiunilor. „Transformă orice cetățean naiv într-o armă”, spune Mateiu. O persoană obișnuită poate transporta un pachet fără să știe conținutul sau fără să-și asume responsabilitatea morală.

Prevenția depinde de vigilența societății. „Rămâi în final la conștiința cetățeanului”, afirmă el, subliniind necesitatea educării publicului pentru a evita implicarea în acțiuni criminale.

Mateiu consideră că agresiunea hibridă rusă este ilegală și încalcă dreptul internațional: „Nu ai voie să folosești sabotajul împotriva unei țări cu care nu ești în conflict. În esență, aceste acțiuni reprezintă acte de război subversiv.”

Cu toate acestea, el rămâne moderat optimist. Societățile democratice au un avantaj major: încrederea cetățeanului în instituții. „Marele avantaj al Vestului este cetățeanul. Cetățeanul european are încredere în forțele de ordine spre deosebire de situația din regimurile autoritare, unde oamenilor este frică de acestea”, spune Mateiu, subliniind că vigilența civică poate contracara recrutarea și sabotajul.

Mateiu crede că aceste operațiuni de sabotaj în Europa vor continua și vor fi dependente de cum percepe Moscova situația din țările pe care le ia în considerare pentru a fi atacate. „În același timp, Rusia trebuie să țină sub control aceste sabotaje, pentru a nu fi prezentată ca un agresor, deoarece au și partide care merg cu ei, cum e AFD-ul în Germania, cum e Fidesz-ul din Ungaria. Trebuie să fie atenți la acest prag și în același timp trebui să sugereze populației: „dacă ați fi cuminți și nu ați susține Ucraina ați duce-o mai bine.”