Rusia mizează pe summitul programat în Alaska între președintele american Donald Trump și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, pentru a accentua fisurile deja vizibile dintre Statele Unite și Europa în privința războiului din Ucraina, avertizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank american cu sediul la Washington.

În timp ce capitalele europene și Kievul urmăresc cu îngrijorare intensificarea dialogului diplomatic dintre Washington și Moscova, Kremlinul pare să valorifice momentul nu pentru a avansa un proces real de pace, ci pentru a izola Ucraina și a alimenta neînțelegerile din interiorul alianței occidentale.

Un summit cu miză dublă: pace sau capcană?

Vineri, la Anchorage, Alaska, Vladimir Putin urmează să participe la prima sa vizită oficială în SUA din ultimul deceniu – o locație simbolică, având în vedere că teritoriul a fost cândva parte a Imperiului Rus. Întâlnirea cu Donald Trump vine într-un context în care se vehiculează tot mai frecvent ideea unei eventuale „înțelegeri” care ar implica cedarea de teritorii ucrainene ocupate de Rusia în schimbul încetării focului – un scenariu pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a respins categoric.

În spatele acestui cadru diplomatic, Moscova joacă o carte veche: exploatarea diviziunilor din tabăra adversă. Potrivit ISW, oficiali ruși și apropiați ai regimului Putin promovează narativul potrivit căruia nu Rusia, ci Europa și Ucraina sunt cele care se opun păcii.

„Kremlinul încearcă să folosească summitul din Alaska nu pentru a ajunge la o pace autentică, ci pentru a separa Statele Unite de Europa”, se arată într-o analiză recentă a ISW.

Poziționări paralele și obiective ireconciliabile

Vladimir Putin continuă să condiționeze orice acord de renunțarea Ucrainei la aspirațiile euroatlantice, retragerea trupelor sale din regiunile parțial ocupate (Donetsk, Lugansk, Zaporojie și Herson) și acceptarea unui statut de neutralitate – condiții inacceptabile pentru Kiev.

Pe de altă parte, Donald Trump – revenit în centrul agendei internaționale – ar fi dispus, potrivit unor surse citate de presă, să discute o formulă de încetare a focului bazată pe „schimb teritorial pentru pace”. O asemenea propunere ar marca o ruptură față de poziția oficială a Uniunii Europene, care susține inviolabilitatea granițelor Ucrainei.

Premierul britanic Keir Starmer a avertizat deja că „acțiunea unilaterală nu va aduce pacea, ci mai mult sânge vărsat”, criticând ideea unui acord care ar legitima ocupația rusă.

Instrumentalizarea summitului: între propagandă și presiune geopolitică

În Rusia, narativul oficial este deja bine conturat. Fostul președinte Dmitri Medvedev a calificat liderii europeni drept „euro-imbecili” care sabotează orice posibil acord cu Washingtonul. Iar analiști apropiați de Kremlin, precum Serghei Markov, transmit că principala miză a summitului este să arate că Ucraina și Europa – nu Rusia – sunt cele care blochează pacea.

Această retorică, susține ISW, urmărește să slăbească solidaritatea transatlantică și să creeze un cadru favorabil pentru Moscova în eventualitatea unor negocieri favorabile intereselor sale.

Ucrana, la masă sau în afara jocului?

Surse apropiate Casei Albe sugerează că Washingtonul analizează posibilitatea de a-l invita pe președintele Zelenski la summit – o decizie care ar putea contracara percepția că Ucraina este marginalizată.

Viktor Kovalenko, analist geopolitic ucrainean, afirmă că implicarea Kievului este esențială pentru orice progres veritabil: „Summitul din Alaska poate opri vărsarea de sânge, dar fără participarea Ucrainei și fără o retragere clară a Rusiei din regiunile ocupate, totul riscă să fie doar o iluzie diplomatică.”

Potrivit acestuia, Ucraina ar putea propune un acord în etape, care să includă retragerea trupelor rusești din Zaporojie și Herson, inclusiv de la centrala nucleară Zaporojie, în schimbul unei relaxări graduale a sancțiunilor.

Un punct-cheie, adaugă Kovalenko, este păstrarea controlului ucrainean asupra așa-numitei „centuri-fortăreață” din Donbas – un tampon defensiv crucial pentru prevenirea unor noi incursiuni rusești.

Până la summitul din Alaska, diplomația occidentală este în plină efervescență. Potrivit Bloomberg, liderii europeni se pregătesc să propună o încetare a focului bazată pe actuala linie a frontului, ca prim pas către o soluție mai amplă – o abordare fundamental diferită de ipoteza „păcii prin concesii teritoriale”.

În acest moment, e limpede că Moscova nu a renunțat la obiectivele sale strategice: împiedicarea aderării Ucrainei la NATO, instaurarea unei conduceri pro-ruse și demilitarizarea completă a țării – în esență, o capitulare.

ISW avertizează că Rusia are toate motivele să încalce orice eventual acord de încetare a focului, după modelul deja practicat în primăvara anului 2025.

Întrebarea esențială rămâne: este summitul din Alaska o oportunitate reală pentru pace sau doar o scenă pentru consolidarea poziției Rusiei și slăbirea alianței occidentale?