Rusia ia în considerare posibilitatea retragerii din negocierile de pace. Care este motivul

Rusia ia în calcul retragerea din negocierile de pace cu Ucraina, pe fondul blocajului privind concesiile teritoriale, relatează Bloomberg, citând surse apropiate discuțiilor.

Negocieri de pace la Geneva FOTO: X

Potrivit unor oficiali familiarizați cu negocierile, reprezentanți ai Moscovei consideră tot mai des că nu există motive pentru continuarea dialogului mediat de Statele Unite, dacă Ucraina nu este dispusă să cedeze teritorii pentru a ajunge la un acord.

Două persoane apropiate Kremlinului au declarat că întâlnirile programate săptămâna viitoare vor fi decisive pentru a stabili dacă părțile pot conveni asupra condițiilor de încetare a războiului. În lipsa unor concesii din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia ar putea renunța la negocieri.

Una dintre surse a afirmat că Moscova este pregătită să semneze un proiect de memorandum privind un acord de pace, dacă Ucraina acceptă să își retragă trupele din estul regiunii Donețk. Ulterior, ar putea avea loc un summit prezidențial între liderul rus Vladimir Putin, președintele american Donald Trump și Volodimir Zelenski pentru a confirma înțelegerea, care ar presupune o retragere reciprocă a forțelor ruse și ucrainene.

Pe 25 februarie, Donald Trump și Volodimir Zelenski au discutat telefonic, iar liderul ucrainean a declarat că au convenit ca următoarea rundă de negocieri cu Rusia să „creeze posibilitatea ridicării dialogului la nivel de lideri”. Discuțiile ar putea avea loc în jurul datelor de 4–5 martie.

Aceeași sursă a susținut că Rusia ar fi dispusă să își retragă trupele din regiunile Sumî și Harkiv, precum și din regiunea Dnipropetrovsk, în cadrul unui acord, și că nu ar insista asupra unor noi revendicări teritoriale în regiunile Herson și Zaporijia.

Moscova ar accepta un mecanism de monitorizare a armistițiului

Potrivit informațiilor citate, Moscova ar accepta un mecanism de monitorizare a armistițiului condus de Statele Unite, însă nu ar permite desfășurarea de trupe străine pe teritoriul Ucrainei și ar renunța la solicitarea de limitare a efectivelor armatei ucrainene.

Echipele de negociere ale SUA, Ucrainei și Rusiei s-au întâlnit de două ori în acest an la Abu Dhabi și din nou săptămâna trecută la Geneva, în încercarea de a ajunge la un acord. Surse apropiate discuțiilor au afirmat că, după reuniunea de la Geneva, reprezentanții Kremlinului le-au transmis oficialilor americani că noi negocieri ar fi lipsite de sens fără concesii teritoriale din partea Kievului, susținând că majoritatea celorlalte chestiuni au fost deja convenite.

Patru persoane din Moscova, la curent cu situația, au declarat că propunerea susținută de Rusia seamănă cu ideile prezentate anterior de emisarul lui Trump, Steve Witkoff, în timpul unei vizite la Moscova, înaintea summitului Putin-Trump din Alaska. Potrivit acestora, Witkoff i-ar fi transmis lui Vladimir Putin că Washingtonul va exercita presiuni asupra Ucrainei pentru a renunța la Donbas, dacă Rusia acceptă înghețarea conflictului pe actualele linii ale frontului și renunță la pretențiile asupra părților din regiunile Zaporijia și Herson aflate sub control ucrainean.

Un armistițiu ar putea servi intereselor ambelor părți, consideră Celeste Wallander, fost înalt oficial al Pentagonului în administrația președintelui Joe Biden, care a lucrat la consolidarea capacităților de apărare ale Kievului în primii ani ai războiului.

Totuși, a avertizat ea, obiectivul strategic al lui Vladimir Putin rămâne influențarea decisivă a conducerii politice a Ucrainei. „Din perspectiva Kremlinului, acesta nu este sfârșitul conflictului cu Ucraina, ci doar un pas în această direcție”, a spus Wallander.

Între timp, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, în contextul relatărilor din presa occidentală privind eventuale termene dorite de Washington pentru încheierea războiului, că Rusia are „obiective clare” pe care trebuie să le îndeplinească și că se află în procesul realizării acestora.