Procurorul general, Alex Florența, a confirmat că România a fost vizată de o serie de agresiuni hibride ale Rusiei. Specialistul în istoria fostei URSS și a comunismului european Cosmin Popa explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum a reinventat Rusia războiul hibrid dus împotriva României și care este abordarea strategică a Moscovei.

Procurorul general, Alex Florența, a confirmat că România a fost supusă anul trecut unei agresiuni hibride complexe, desfășurate de Rusia. Florența a prezentat concluziile unei anchete oficiale care arată că războiul hibrid al Rusiei, prin atacuri cibernetice, dezinformare și manipulare online, a vizat direct destabilizarea instituțiilor statului și influențarea alegerilor din România, în decembrie 2024.

Ceea ce a urmat se știe. Atacul hibrid din Răsărit a combinat metode cibernetice sofisticate cu campanii de influențare pentru a manipula alegerile prezidenţiale, ceea ce în final a dus la anularea acestora și a provocat controverse uriașe și probleme de imagine României.

Procurorul general a mai afirmat și că războiul hibrid declanșat de Rusia „este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate de influențare directă asupra vieții sociale și economice.”

Românie e în vizorul Moscovei dintotdeauna

România nu este însă de ieri sau de anul trecut în vizorul Moscovei. Anterior, poliția secretă țaristă a desfășurat acțiuni pe teritoriile Principatelor Române, iar apoi a României, dar și în alte state. Iar în memoria colectivă a rămas mitul unui KGB atotputernic, care, în perioada sovietică, a fost, de asemenea, activ în România și nu numai.

Fostul KGB sovietic a elaborat și perfecționat tehnici prin care Moscova a reușit să cucerească țări fără a fi nevoită să tragă un foc de armă. Ulterior, serviciile de intelligence ale Rusiei, în frunte cu FSB, au perfecționat aceste metode, rezultat al unor decenii de experiență.

Mulți experți au vorbit despre această activitate a Rusiei, inclusiv dizidenți ruși sau foști spioni care au „defectat”. Un exemplu este cel al fostului colonel KGB Iuri Bezmenov, care a vorbit în Statele Unite despre abordarea strategică a serviciilor secrete sovietice și rusești. Potrivit teoriei sale, KGB acționa după un tipar, în patru pași, pentru a cuceri din interior țările vizate. Cei patru pași descriși de fostul colonel sovietic au fost demoralizarea, destabilizarea, inducerea crizei, iar ultimul, o așa-zisă normalizare. Primul pas, demoralizarea societății dintr-o țară vizată, era și cel mai lung și dura până în 20 de ani. Fosta Uniune Sovietică a obținut în acest fel succese importante.

România a fost și continuă să fie o țintă pentru Rusia, consideră istoricul Cosmin Popa. Cu studii universitare la București și Moscova, doctor al Universității București, Cosmin Popa este cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române și este specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Cosmin Popa confirmă interferențele Federației Ruse în România, dar și faptul că serviciile secrete moscovite au obținut succese importante. Cu toate acestea, războiul ideologic declanșat de Moscova, ca parte a unui și mai complex război hibrid, nu a fost câștigat de ruși la București, așa cum susțin anumite voci, subliniază Popa.

Reprogramarea prin care rușii vor să ne facă să gândim cum vor ei

Cosmin Popa nu contrazice dezvăluirile făcute de Iuri Bezmenov și nici pe cele ale procurorului general al României, însă consideră că situația este mai complexă. În opinia sa, România a devenit și mai importantă pentru Federația Rusă, după izbucnirea războiului din Ucraina. Explicația este simplă. Kremlinul are nevoie de cât mai multe țări europene ostile Ucrainei, fragile și consonante cu agenda sa de politică externă. Însă dacă Iuri Bezmenov a descris patru pași prin care Moscova ar urmări să își impună dominația asupra unor state, Cosmin Popa consideră că, cel puțin în cazul României, Rusia mizează pe o abordare strategică aparte.

Concret, rușii acționează prin toate mijloacele cu precădere pentru a realiza ceea ce expertul numește o reprogramare culturală a românilor. Prin aceasta, rușii intenționează să obțină susținerea societății românești sau cel puțin aplatizarea acesteia și inducerea unei indiferențe față de Rusia și față de războiul din Ucraina. Evident, propaganda rusească promovează imaginea unei națiuni ruse apropiată de cea română, cultural și nu numai. Rusia promovată astfel este o țară prietenă României, care a susținut România de-a lungul istoriei sale și cu care împărtășim valori importante.

„N-aș comenta prea mult afirmațiile lui Iuri Bezmenov, am propria viziune. Moscova încearcă să facă în România ceea ce a făcut și în Federația Rusă, ce a făcut în Georgia, ce a făcut în foarte multe dintre fostele republici unionale, ceea ce încearcă și în Republica Moldova. Mai exact, Rusia încearcă să forțeze un tip de dezoccidentalizare a României”, spune Cosmin Popa.

Acest proces amplu are mai multe etape, dar cel mai important este evident disocierea României de valorile occidentale.

„Reprogramarea culturală e un proces în sine. Ea are mai multe etape. Prima și una dintre cele mai importante etape este subminarea încrederii în democrație. Și se are în vedere subminarea încrederii în instituțiile statului. Peste toate, propaganda rusă merge pe promovarea principiului dictatorial ca soluție la criza democrației. Tocmai de aceea personajele politice care sunt în siajul montajului propagandistic rusesc tind să se asocieze în discursurile publice cu personaje istorice care sunt percepute exclusiv pozitiv în interiorul diverselor colectivități din România. Dar ce este mai important este că toate aceste personaje accentuează ideea unui lider puternic și autoritar pe care, chipurile, îl poate reprezenta personajul vehiculat astăzi sau personajele vehiculate astăzi, mă refer la Călin Georgescu și la George Simion. Ei, la fel ca și Nicolae Ceaușescu, sunt prezentați ca fiind continuatorii direcți ai lui Vlad Țepeș, Mihai Viteazu, Ștefan cel Mare, Burebista și Decebal. Adică montajul propagandistic este destul de facil și sigur că se adresează oamenilor care au cunoștințe fie aproximative, fie foarte romantizate despre istorie. Sau și una și alta”, mai spune Cosmin Popa.

Războiul hibrid nu are încă un învingător

Pe de altă parte, deși propaganda rusească și toate aceste acțiuni au fost bine făcute, iar societatea românească este mai fracturată ca oricând, nu se poate spune că Rusia ar fi câștigat acest război hibrid, iar România ar fi fost învinsă.

„Eu nu sunt de acord cu aserțiunea că România ar fi pierdut acest război hibrid. Din punctul acesta de vedere, cred că trebuie să spunem foarte clar că România a întârziat o reacție eficientă la războiul hibrid pe care Rusia și aliații săi din interior îl duc împotriva democrației din țara noastră. Însă suntem departe de sfârșitul războiului hibrid din acest punct de vedere. Strategia lor e pe cât de perfidă, pe atât de abilă, dar războiul hibrid nu a fost pierdut de România”, spune istoricul.

CNA, dată ca exemplu pozitiv în lupta cu propaganda rusă

Chiar dacă replica serviciilor de intelligence din România la interferențele rusești a fost în unele cazuri palidă, există și câteva vești bune. Activitatea CNA este dată ca exemplu de Cosmin Popa.

„În momentul de față, faptul că instituțiile au început să investigheze legăturile toxice dintre anumiți politicieni și activiști publici români și părți din instituțiile românești și interpușii Rusiei, este un semn foarte bun. Însă cred că ce este important de făcut și urgent este ca instituțiile românești care se ocupă de contracararea războiului hibrid să fie urgent întărite. Pentru că iată, îmi este cunoscut cazul CNA-ului care încearcă să achiziționeze un software astfel încât să fie mai eficient în contracararea campaniilor online abuzive”, mai spune Popa.

Pe de altă parte, mai sunt foarte multe lucruri de făcut. „Statul român este foarte precaut în a angaja cheltuieli pentru contracararea Rusiei, deși aici este vorba despre securitatea națională, nu despre contabilitate. Cred că este important să se înțeleagă faptul că nu se poate lupta în războiul hibrid cu declarații ale politicienilor sau doar cu declarații ale politicienilor. Este nevoie și de instituții întărite, este nevoie de oameni competenți și este nevoie de un audit foarte amănunțit și bine condus în instituțiile care s-au comportat straniu pe timpul crizelor din ultimii ani”, adaugă Cosmin Popa.

Prea multe vulnerabilități

Față de vulnerabilitățile arătate anterior, autoritățile române dau semnalul că ar fi înțeles gravitatea situației. Nu este însă la fel de clar dacă acționează mai eficient. În opinia sa, principala vulnerabilitate a României este de departe „încrengătura” de interese între reprezentanții partidelor din România și reprezentanții unor partide pro-ruse sau chiar direct cu Rusia.

„S-au mai remediat unele probleme, însă nu s-a remediat principala vulnerabilitate a României. Și anume încrengătura de interese politice și economice dintre reprezentanții partidelor, așa zis, democratice și reprezentanții partidelor pro-ruse din România. Acolo este principala vulnerabilitate și așa se explică și lentoarea decizională și absența unei politici active și ofensive de contracarare propagandistică a Rusiei pe care trebuie să o ducă România”, punctează Cosmin Popa.

Războiul hibrid cu Federația Rusă poate fi câștigat de România. Pentru aceasta, avertizează expertul, este nevoie de acțiune, dar și de eliminarea unor vulnerabilități. Iar autoritățile nu pot câștiga acest război, fie el și hibrid, fără a avea de partea lor populația și fără o comunicare bună, onestă.

„Acest război hibrid poate fi câștigat de România. Reacția unei astfel de instituții, cum este CNA-ul, face parte din primul stadiu al contracarării pericolelor. Al doilea este ceva mai complicat, mai complex, are nevoie de mai mult timp de gândire, dar sigur are nevoie și de o bază legislativă eficientă și funcțională. Atunci când guvernanții vor înțelege acest lucru situația s-ar putea să se îmbunătățească. Până atunci, dacă dânșii cred că Rusia poate fi contracarată doar cu serviciile speciale și Ministerul de Externe sunt într-o gravă eroare care cu siguranță îi va duce în proximitatea pierderii războiului. Și este foarte greu să spun acest lucru, dar dacă este ceva de care cu siguranță sunt nemulțumit este felul în care autoritățile comunică. Și ceea ce este important de subliniat este că astfel de războaie nu se câștigă doar de către instituții și birocrație. Se câștigă de alianțe între instituții, societate și birocrație. Iar atunci, până când nu vor înțelege și nu vor accepta într-un mod foarte serios și foarte sincer acest lucru vom continua să pierdem bătălii. Nu și războiul acesta hibrid poate fi câștigat de România”, susține Cosmin Popa.

Ce spune documentul oficial prezentat de procurorul general

Procurorul general, Alex Florența, a anunțat oficial, marți, 17 septembrie, că rezultatele unei anchete oficiale indică faptul că înaintea alegerilor prezidențiale, statul român a fost atacat nu doar la nivel digital, ci și în ceea ce privește încrederea cetățenilor în instituțiile democratice. Agresorul ar fi Federația Rusă, care a beneficiat și încă mai beneficiază de un anumit sprijin din interior.

Procurorul general a mai avertizat că războiul hibrid continuă. România continuă să se afle în vizorul actorilor ostili, iar autoritățile trebuie să fie pregătite să facă față unor forme noi și tot mai sofisticate de agresiune, susține Florența.

„Agresiunea hibridă nu s-a încheiat. România trebuie să-și consolideze reziliența digitală, dar și capacitatea de a contracara campaniile de influențare care vizează cetățenii săi”, a avertizat Alex Florența.

Procurorul general al României a încercat să răspundă unei mai vechi întrebări, anume cum a reuşit Federația Rusă să manipuleze opinia şi publică şi încă o face, cu ajutorul reţelelor de socializare şi a mijloacelor cibernetice.

„Analizele efectuate au arătat că începând cu 27 noiembrie s-a constatat o intensificare a campaniei promovare a candidatului la prezidenţiale la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare, care asigură legătura dintre comunitatea prorusă şi alte comunităţi generatoare de riscuri pentru ordinea publică, în special grupări extremiste şi conspiraţioniste. Au fost identificate astfel narative prin care este promovat candidatul la nivelul a peste 40 de grupuri de acest tip şi au totalizat peste 1.300.000 de membri. Ei bine, toate aceste acţiuni de promovare a conţinutului instigator la ură relevă un comportament artificial, după cum spuneam, intensitatea efervescenţelor din plan social, cu volumul acela uriaş de conţinut de acest tip, fiind vădit disproporţionat faţă de manifestările din spaţiul public, din spaţiul real fizic. Se conturează astfel ipoteza certă influenţării spaţiului informaţional în vederea amplificării unor stări de nemulţumire valorificabile apoi prin generarea de acţiuni stradale de amploare”, a explicat Alex Florenţa.