Rusia își adaptează și perfecționează din mers strategia pentru a destabiliza țările europene membre NATO, printre care și România, avertizează profesorul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford. România este printre cele mai vulnerabile țări la acțiunile hibride ale Rusiei, susține expertul.

România și Europa în general au avut o perioadă de relativă acalmie în ce privește acțiunile hibride ale Rusiei. În ultimele săptămâni, dronele rusești au survolat ceva mai rar spațiul aerian al statelor NATO, dar ar putea fi liniștea dinaintea furtunii.

Politologul Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, explică, pentru „Adevărul”, că Moscova se pregătește în realitate pentru un nou asalt hibrid asupra Europei și a României.

Rusia devine tot mai abilă

„Aș spune că e un model nou, e un model mai abil, kinetic, hibrid, bazat și mai mult pe un război cognitiv. A fost deja testat în Polonia, dar va fi în continuare adaptat, remodelat în funcție de țara în care e pus în practică”, avertizează Bjola.

Expertul explică și care ar putea fi următoarele mutări ale Rusiei împotriva României și a UE. Pornind de la acțiunile rușilor din Polonia, de la începutul lunii septembrie, experții Kremlinului pregătesc o adevărată ofensivă hibridă, a ceea ce înseamnă război cognitiv, asupra României și a altor state europene. E vorba de un front online, dar nu mai puțin eficient decât unul real cu tancuri, drone și rachete. Asta pentru că Moscova a conștientizat că o acțiune militară împotriva NATO nu ar da rezultatele dorite de Putin, însă cea mai eficientă cale de a anihila Europa este slăbirea statelor membre UE și NATO din interior.

„Ne amintim că în timp ce dronele rusești intrau în Polonia, la doar câteva minute deja în mediul online din această țară abundau imagini video fabricate, așa-zise poze de satelit și multe poze care susțineau ideea că Ucraina și NATO ar fi lansat acele drone, iar apoi au dat vina pe ruși. Nu a fost un act de propagandă obișnuită, ci un act de război cognitiv, unul eficient, pentru că mulți polonezi chiar au crezut că Ucraina și NATO le fac înscenări. Ca o noutate absolută, aș spune că a fost pentru prima oară când o astfel de operațiune hibridă a fost îndreptată spre un stat membru NATO. Și a fost o reușită, pentru că, potrivit primelor sondaje din acele zile, o treime dintre polonezi au acuzat Ucraina și NATO. Asta a fost exact ceea ce au urmărit rușii, iar confuzia creată arată că și-au atins scopul”, mai spune expertul.

Ce anticipează expertul

Cornel Bjola este convins că Rusia va repeta acțiunile din Polonia și în alte țări, iar România va fi printre primele vizate. Poziția României față de război , sprijinul acordat Ucrainei și proximitatea geografică fac ca singura întrebare să fie când anume vor acționa rușii. Iar dacă în România cei care cred că va fi un război cu rachete și tancuri, Corneliu Bjola este de o cu totul altă părere.

„Este puțin probabil ca tancurile Rusiei să pornească să meargă până la Paris sau până la Berlin. Suspiciunea este că, undeva în flancul de est, se va întâmpla ceva. Se va întâmpla ceva pe modelul pe care îl cunoaștem. Foarte posibil cu drone, poate și niște sabotaje feroviare, genul acesta de acțiuni hibrid care să conducă la anumite altercații. Acesta va fi primul pas, pentru că rușii vor să testeze și reacția americanilor. Dacă Statele Unite vor considera că de abia au scăpat de Ucraina nu vor să se implice și să reacționeze la incidente pe care le consideră minore, rușii vor prinde curaj. Și pot să procedeze ca în Polonia și în România. Sau și mai grav, să facă ceva nou, nemaivăzut, prin care să ne surprindă. Și de aici temerea că Rusia va încerca să exploateze această fereastră de oportunitate pe care pare că o are și să-și extindă și mai mult influența dincolo de Ucraina”, mai afirmă Bjola.

Un sfârșit de deceniu complicat pentru UE

Un orizont de timp în care situația s-ar putea complica și mai mult, iar Europa și Rusia ar putea să intre într-o coliziune ar fi anii 2028-2030, consideră Corneliu Bjola. Asta nu înseamnă că obligatoriu se va ajunge la o confruntare militară, însă riscurile nu vor fi neglijabile.

„Aș mai dau un al doilea element apropo de timp. De ce 2028? De ce 2030? În momentul de față, și asta se va discuta la acest Consiliu European în decembrie, o să încerce să obțină această aprobare pentru foaia de parcurs, care a fost anunțată de Kallas (n.r. - Kaja Kallas, vicepreședintele Comisiei Europene) în octombrie și care se extinde pe patru dimensiuni, pornind de la proiectul zidului de drone, pe partea de est, legat în sfârșit și de un anumit spațiu aerian, care trebuie aparat. Toate acestea ar trebui în principiu, cel puțin zidul de drone și partea de semnalizare sau de monitorizare, de incursiuni, să fie finalizate undeva spre 2025-2026”, crede Bjola.

Rusia nu poate privi pasivă cum europenii se vor înarma până în dinți și va căuta pe toate căile să perturbe acest proces. Pe de o parte, rușii vor încerca să convingă națiunile europene că nu au nevoie să se înarmeze și că banii ar putea fi folosiți în alte scopuri. Pentru asta, Moscova va lucra intens cu agenții săi de intelligence și cu diverși politicieni mai mult sau mai puțin afiliați oficial.

„Dacă ești Rusia, tu nu vrei să aștepți până când Uniunea Europeană va fi înzestrată și va avea arme puternice. Așa că rușii nu vor sta cu mâinile încrucișate și vor acționa într-un război cognitiv în care se perfecționează tot mai mult”, mai spune Corneliu Bjola.

Evoluția evenimentelor depinde de SUA

În același timp, rușii vor continua să profite de fisurile apărute în relația transatlantică și să le amplifice. Rusia va căuta și să acrediteze ideea că o pace în Ucraina, indiferent de condițiile impuse Kievului, este cea mai bună în acest moment, astfel încât aliații să o accepte de voie și de nevoie. Planul cu 28 de puncte dezbătut intens și în România este un bun exemplu.

„Aș mai remarca, de exemplu, acel plan nefast menționat cu cele 28 puncte. Sunt două puncte foarte importante, punctul 2 și punctul 4 în acel plan și care vorbea de faptul că la sfârșitul încheierii războiului din Ucraina, Rusia va trebui să discute cu Europa, imediat, eventual, de toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani. Practic, în acest fel Rusia repune pe tapet discuțiile de la finalul anului 2021 și 2022, prin care voia să își atingă o serie de obiective maximaliste, reducând prezența NATO în estul continentului. Pentru ei există și o anumită fereastră de oportunitate, în momentul de față și e una destul de largă, având în vedere că există o facțiune izolaționistă la Washington. Iar această facțiune se aude poate mai puțin în unele momente, datorită faptului că încă există un Marco Rubio și încă mai există o categorie de oameni, inclusiv în Congresul SUA, care nu sunt de acord cu abandonarea Ucrainei”, mai arată Bjola.

Astfel, tabăra condusă de JD Vance, care militează pentru ideea că SUA ar trebui să se detașeze de europeni nu este complet decisă, chiar dacă are un ascendent. „

„Important va fi și în ce măsură Congresul își va face datoria, pentru că asta va afecta direct țările din Estul Europei, printre care și România, dar și Statele Unite ale Americii. Vedem că Statele Unite și-au schimbat opțiunea strategică, iar America are o traiectorie strategică confuză, absolut confuză, pentru că timp de 70 de ani s-au definit ca o putere, să spunem, maritimă. Ce înseamnă aceasta? Ei, fiind un continent, încearcă să-și proiecteze puterea, dezvoltând capacități prin forțe navale, prin forțe aeriene, astfel încât prezența lor să poată fi solicită în diferite părți. Statelor Unite niciodată nu au fost o putere continentală, teritorială, cum este Rusia. Nu și-au dorit, pentru că Washingtonul nu a fost amenințat. Însă ce vedem în momentul de față este că Statele Unite, cu administrația Trump, oarecum se îndreaptă spre această paradigmă de putere teritorială, localizată pe Emisfera Vestică, în Venezuela, în Groenlanda, în Canada. Iar asta evident că schimbă toată această paradigmă. Acum, în SUA este o luptă între două viziuni, determinate și de anumite constrângeri economice. Problema cea mare este că Europa în momentul de față se află la mijloc. Și probleme sunt mai ales cu Europa de Est, care tradițional nu are o mare claritate strategică, poate cu excepția balticilor și într-o anumită măsură și a polonezilor”, susține Bjola.

România, la fel de palidă, lipsită de idei și confuză

Vestea proastă este că România continuă să fie lipsită de idei, este confuză, iar noua strategie de securitate națională nu este realistă și nu este adaptată vremurilor și marilor provocăr i, spune Corneliu Bjola. Asta o face vulnerabilă la acțiunile subversive ale Rusiei și le arată partenerilor occidentali că departe de a fi o țară care contribuie la securitatea zonei, România este una dintre cele mai vulnerabile state.

„Uitându-mă la strategia de apărare, nu văd absolut niciun semnal transmis de România care să arate că avem ceea ce se cheamă o claritate strategică. Și asta este o mare problemă. Claritate strategică rămâne întotdeauna deficitară la noi și este agravată și mai mult de acest nou concept, care mi se pare destul de problematic, a independenței solidare. În momentul în care tu trebuie să strângi rândurile acesta e semnalul cel mai prost pe care România îl poate transmite lumii”, încheie Corneliu Bjola.