Rusia vizează podurile din Kiev: capitala riscă un blocaj logistic major
O schimbare recentă de tactică a armatei ruse amenință să paralizeze Kievul și să fragmenteze rutele de aprovizionare ale Ucrainei. În ultimele zile, Moscova a lansat atacuri repetate cu drone asupra podurilor strategice peste Nipru, punând autoritățile în fața riscului de a opri pe termen nelimitat traversarea fluviului care taie țara în două.
Fluviul Nipru separă Ucraina de la nord la sud, iar podurile masive din beton ale Kievului reprezintă coloana vertebrală a mobilității urbane și a logisticii naționale. Peste o jumătate de milion de locuitori fac naveta în fiecare zi din cartierele rezidențiale situate pe malul stâng către instituțiile publice și companiile aflate pe malul drept. Pe lângă traficul urban, aceste artere susțin tranzitul utilajelor, al mărfurilor alimentare și al echipamentelor esențiale.
Deși structurile masive din beton armat sunt concepute să reziste la impacturi izolate, loviturile continue pot deteriora elementele de susținere. Potrivit unei analize publicate de The New York Times, o astfel de uzură critică ar putea forța autoritățile ucrainene să închidă complet podurile pentru a preveni prăbușirea lor, declanșând un coșmar logistic greu de gestionat, având în vedere lipsa unor rute ocolitoare viabile.
Poduri peste fluviul Nistru Foto: Facebook/s.hrynkevych
Pentru a preîntâmpina o eventuală blocare a trecerilor, ministrul pentru Reconstrucție, Infrastructură și Transport, Mîkola Kalașnik, a precizat că administrația pregătește soluții de avarie: amenajarea unor traversări temporare pe pontoane care să asigure legătura între maluri dacă legăturile permanente vor deveni impracticabile.
O succesiune de lovituri în Capitală
Primele semnale de alarmă au apărut la 1 octombrie, când Podul de Sud a fost vizat direct de două aparate de zbor fără pilot care s-au prăbușit în proximitatea unui pilon de susținere, impunând sistarea curselor de metrou și a transportului public terestru. Vineri, 2 octombrie, forțele ruse au atacat din nou aceeași construcție prin două lovituri succesive, traficul fiind oprit complet. Conducerea rețelei de metrou a indicat ulterior că garniturile vor putea traversa podul pe durata alertelor aeriene de nivel „galben”.
Presiunea a continuat sâmbătă, 3 octombrie, când Podul Nordic a fost avariat la nivelul părții carosabile și al cablurilor rețelei de troleibuz. Deși circulația a fost reluată după câteva ore de reparații și devieri, atacurile au demonstrat intenția clară de a sufoca transportul urban.
Agresiunea aeriană s-a prelungit în noaptea de sâmbătă spre duminică și pe parcursul dimineții de 4 octombrie, interval în care sirenele au sunat de șase ori la Kiev. Primarul Vitali Klîciko a informat că fragmentele de drone au aprins o clădire dezafectată din raionul Desnianski, în timp ce în sectorul Dniprovski resturile au căzut pe acoperișul unei locuințe și în apropierea unui drum, fără a mai provoca incendii.
O campanie sistematică departe de linia frontului
Tactica Moscovei nu se limitează doar la trecerile rutiere. Atacurile recente fac parte dintr-o ofensivă mai amplă asupra infrastructurii civile și economice din adâncimea teritoriului ucrainean, printre țintele din ultimele săptămâni numărându-se centre de date, noduri feroviare, spații de depozitare, depozite de medicamente și combinate metalurgice. În plus, Rusia intenționează să crească ritmul bombardamentelor asupra rețelei energetice odată cu venirea iernii.
Experții militari și oficialii de la Kiev interpretează această strategie drept o încercare pe mai multe direcții de a diminua capacitatea de susținere a efortului militar pe front și de a măcina rezistența populației prin degradarea severă a condițiilor de viață.
Deși Ucraina s-a mai confruntat cu valuri de lovituri aeriene de la debutul invaziei din 2022, contextul actual este considerabil mai delicat. Stocurile rusești de armament s-au refăcut și au crescut, în vreme ce forțele ucrainene resimt un deficit acut de interceptoare antiaeriene, ceea ce sporește vulnerabilitatea orașelor. Nici tentativele Kievului de a scoate din uz rute similare ale adversarului nu au avut rezultate definitive: deși a fost avariat și închis în repetate rânduri în urma atacurilor ucrainene, Podul Kerci, care leagă peninsula Crimeea ocupată de Rusia, continuă să funcționeze.
Explorează subiectele:
