Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului care a ridicat „Coloana fără de Sfârșit“, a murit sâmbătă, 15 aprilie, la vârsta de 85 de ani.

„Cu imensă tristețe anunțăm trecerea la cele veșnice a reputatei doamne a brâncușiologiei românești, Sorana Georgescu-Gorjan. Cu abnegație și desăvârșit profesionalism, fiica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, realizatorul tehnic al Coloanei fără Sfârșit, și-a pus viața în slujba cercetării fundamentale a vieții și operei creatorului sculpturii moderne, genialul artist Constantin Brâncuși.

Slujba de înmormântare se va ține luni, 17 aprilie, la orele 13:00, la Cimitirul Bellu Ortodox, capela mică (situată lângă administrație) din București“, a anunțat Centrul de Cercetare „Constantin Brâncuși“.

Tatăl său, ing. Ștefan Georgescu Gorjan a avut o contribuție importantă la realizarea Coloanei „fără de Sfârșit“, punând în practică ideile marelui sculptor Constantin Brâncuși.

Sorana Georgescu Gorjan a absolvit Facultatea de Litere, a lucrat mai întâi ca traducătoare la Institutul de Oncologie de la Fundeni, apoi la redacția de limbi străine a Academiei Române, până la ieșirea la pensie.

Familia Gorjan, contribuție importantă în opera lui Brâncuși

Familia Gorjan a avut o contribuție importantă în viața și opera lui Brâncuși, potrivit criticului de artă Pavel Șușară: „Prezența unică și providențială în viața profundă și în opera majoră a lui Constantin Brâncuși este aceea a familiei Gorjan, reprezentată prin trei generații, ele însele exemplare: Ion Georgescu-Gorjan, Ștefan Georgescu-Gorjan și Sorana Gorjan. Implicarea efectivă și recurentă a familiei Gorjan în destinul omului și al operei lui Brâncuși nu se oprește, oricât ar părea de paradoxal, la timpul concret și pământean al marelui artist, ci depășește stricta cronologie a vieții acestuia și se prelungește dincolo de istoria imediată. Dacă primul dintre Gorjeni, Ion, l-a sprijinit material, moral și sufletește pe tânărul Brâncuși, cel de-al doilea, Ștefan, i-a fost partener, și coautor, la cel mai temerar proiect artistic de for public al sec. XX, Ansamblul de la Tg. Jiu, creatorul soluției tehnice unice pentru realizarea și susținerea Coloanei fără sfârșit, iar cea de-a treia generație, Sorana Gorjan, s-a dedicat, cu o pasiune enormă și cu un devotament unic, atât posterității lui Brâncuși, operei sale mereu provocatoare, cât și valorificării celei mai prețioase arhive Brâncuși din România, aceea care constituie patrimoniul familiei Gorjan“.

A publicat 60 de cărți

Potrivit site-ului gorjan-brancusi.inoe.ro, Sorana Georgescu – Gorjan s-a născut la Petroșani (județul Hunedoara) la 1 martie 1939, în familia inginerului Ștefan Georgescu – Gorjan și a profesoarei de franceză Voichița (născută Duma): „A văzut lumina zilei în casa din strada Cloșca nr. 2, în care tatăl său, autorul concepției tehnice a Coloanei Infinite monumentale, îl găzduise în august 1937 pe Constantin Brâncuși. A crescut în cultul marelui sculptor, având de mică în fața ochilor bustul realizat de acesta bunicului, Ion Georgescu – Gorjan.

Familia Gorjan s-a mutat în capitală în anul 1941. În 1945 părinții au achiziționat un apartament pe strada Vasile Lascăr nr. 18, unde au locuit până ce și-au dat obștescul sfârșit (tatăl în 1985, mama în 1999). Sorana Georgescu-Gorjan domiciliază și în prezent tot aici“.

A redactat peste 40 de publicaţii periodice 60 de cărţi.

Ștefan Popescu Gorjan, inginer-șef la atelierele centrale

Tatăl, Soranei, Ștefan Popescu Gorjan a lucrat la Societatea Petroșani și a devenit, la scurt timp, inginer-șef la atelierele centrale de acolo. În această calitate, a făcut numeroase deplasări în străinătate, iar în decembrie 1934, l-a vizitat pe Brâncuși la Paris, în atelier.

„Bunicul meu, Ion Georgescu Gorjan a fost prieten bun cu Brâncuși, pe vremea când era băiat la prăvălie la care bunicul lucra. Apoi tatăl meu, Ștefan Georgescu Gorjan, a lucrat cu Brâncuși la ridicarea coloanei fără sfârșit. El este cel care i-a oferit soluția inginerească pentru construirea ei”, povestea Sorana Georgescu Gorjan.