Să știm cum stăm/Ce țări europene cumpără în continuare petrol rusesc
Președintele SUA le-a cerut partenerilor NATO să înceteze achizițiile de petrol rusesc. Președintele SUA a făcut din nou referire la acest fapt într-o scrisoare adresată membrilor NATO, distribuită ulterior pe Truth Social.
În aceasta, Trump și-a exprimat disponibilitatea de a impune „sancțiuni semnificative” Rusiei, deși le-a condiționat cu faptul ca toate națiunile membre NATO „să fie de acord și să înceapă să facă același lucru și ca toate națiunile NATO să înceteze să cumpere petrol din Rusia”, scrie presa spaniolă .
Anunțul republicanului vine la câteva săptămâni după întâlnirea sa cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska. Eșecul Moscovei de a obține un armistițiu în Ucraina a agravat detectarea dronelor rusești în spațiul aerian NATO, sporind nemulțumirea la Washington și intensificând tensiunile pe continentul european.
Industria combustibililor fosili continuă să joace un rol cheie într-o economie rusă sufocată de sancțiuni internaționale. Cea mai mare parte a exporturilor sale este alcătuită din petrol și gaze, însă, așa cum indică Agenția Internațională pentru Energie (AIE), acestea sunt în prezent „la cele mai scăzute niveluri” de la începutul invaziei în Ucraina, în februarie 2022. În practică, acest lucru s-a tradus printr-o scădere a veniturilor, fapt care, la rândul său, a contribuit la agravarea încetinirii economice a Rusiei.
În mod tradițional, Rusia a fost unul dintre principalii furnizori ai UE-27. Până în 2021, gazele rusești au reprezentat aproximativ 35% din importurile UE, o cifră în scădere în ultimii ani, favorizată de țări precum Statele Unite și Norvegia.
Potrivit datelor Consiliului European, „ponderea Rusiei în importurile de gaze prin conducte ale UE a scăzut de la peste 40% în 2021 la aproximativ 11% în 2024. Pentru gazele prin conducte și GNL combinate, Rusia a reprezentat mai puțin de 19% din totalul importurilor de gaze din UE în 2024”.
La nivel european, toate privirile sunt ațintite asupra Ungariei și Slovaciei, deoarece acestea sunt ultimii doi importatori de țiței rusesc, ceea ce intră în conflict cu obiectivul UE de a-și elimina treptat dependența de Moscova.
După cum subliniază un raport al Centrului pentru Studiul Democrației (CSD) și al Centrului pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat (CREA), ambele țări ar fi profitat de scutirea UE – deoarece sunt fără ieșire la mare – pentru a „continua să importe petrol rusesc, care în 2024 a rămas peste nivelurile de dinainte de invazie”. Ambele țări din Europa Centrală au rămas dependente în proporție de 87% de țițeiul rusesc în 2024.
În același mod, potrivit CREA, Belgia, Franța și Olanda apar, de asemenea, pe lista principalilor importatori europeni de combustibili fosili ruși. Belgia s-a clasat pe locul al doilea în iunie – importând în întregime gaze naturale lichefiate – urmată de Franța, în timp ce Olanda s-a clasat pe locul patru.
La nivel global, China rămâne liderul, urmată de India și Turcia. În iunie 2025, importurile din gigantul asiatic au reprezentat 38% (aproximativ 5,4 miliarde de euro) din veniturile lunare din exporturi ale Rusiei, situându-se printre primii cinci importatori. Donald Trump nu a trecut cu vederea nici rolul ambelor țări.
De fapt, CNBC a relatat deja că Washingtonul încerca să solicite UE să impună tarife vamale de 100% economiilor asiatice, cu scopul de a face presiuni asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului. După cum subliniază EFE, președintele SUA a majorat deja în august tarifele vamale pentru India la 50% ca represalii.
(Material realizat cu sprijinul Rador Radio România)
