Sălciile energetice ar putea anunţa un viitor mai verde pentru minele de cărbune din Balcani
Sălciile cu un ritm rapid de creştere ar putea deveni o imagine obişnuită în peisajul din Balcani dacă un proiect demarat la o serie de mine de cărbune dezafectate din Bosnia Herţegovina şi Serbia, destinat să ajute aceste ţări să facă tranziţie la o energie mai curată, va da roade, transmite Reuters.
Capabile să crească chiar şi doi centimetri în fiecare zi, sălciile ajung rapid la înălţimea necesară pentru a fi recoltate şi pot fi arse alături de cărbune în termocentrale.
"Am plantat 14.000 de sălcii pe un hectar de teren", spune Izet Cickusic, un membru al echipei de la compania bosniacă de utilităţi Elektroprivreda (EPBiH) care lucrează la mina de cărbune Kreka, din apropiere de oraşul Tuzla, în nordul Bosniei Herţegovina. "Am identificat o suprafaţă totală de 450 de hectare care ar putea fi utilizate pentru cultivarea de salcie energetică", a adăugat Izet Cickusic.
Kreka, unde primele sălcii energetice au fost plantate în luna mai, este cea mai mare mină de cărbune din portofoliul Elektroprivreda (EPBiH) însă doar trei din cele 12 galerii iniţiale mai sunt deschise în prezent. Sălciile au fost plantate manual de aproximativ 50 de mineri care altfel ar fi fost disponibilizaţi. Prima recoltă ar urma să aibă loc peste trei ani, iar ulterior odată la doi ani pe parcursul a 25 de ani.
Bonnie Norman, preşedintele firmei americane E3 International, partenerul EPBiH în acest proiect, spune că aceşti arbori sunt denumiţi "sălcii energetice" pentru că puterea lor calorică este mai mare decât cea a lignitului, care în mod normal este ars în termocentralele din Bosnia Herţegovina şi Serbia. "În furnalele existente poate fi utilizat împreună cu cărbunele în proporţie de până la 20%. Reduce componentele smogului", spune Bonnie Norman.
EPBiH a identificat zone adecvate pentru testarea cultivării sălciilor energetice la două dintre cele şapte mine ale companiei de utilităţi.
În ţara vecină Serbia, firma E3 International a plantat sălcii energetice în patru locuri, inclusiv o groapă de gunoi şi o mină de cărbune. La fel ca şi Bosnia Herţegovina, Serbia nu intenţionează să renunţa la cărbune până în 2050 şi în prezent produce aproximativ două treimi din energia sa electrică la o serie de termocentrale pe cărbune învechite.
Un studiu realizat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a identificat 1,6 milioane de hectare de terenuri degradate sau abandonate care ar putea fi utilizate pentru plantarea de sălcii energetice.
"Dacă am putea utiliza o suprafaţă totală de 75.000 de hectare pentru cultivarea de sălcii, asta ar înlocui 10% din energia produsă pe bază de cărbune în Serbia", spune Bonnie Norman. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
