Construcția tunelurilor de pe Autostrada A1 Lugoj - Deva, cele mai lungi aflate în prezent în șantier, ar putea fi o misiune mai dificilă decât arată la prima vedere, din cauza solului instabil în unele zone. Alunecările de teren sunt vizibile.

Lucrările la tunelurile de pe Autostrada A1 Lugoj - Deva au început în vara anului 2024, la scurt timp după ce statul român, prin Ministerul Transporturilor, a emis Autorizația de Construire pentru secțiunea de 4,5 kilometri care le cuprinde, parte a tronsonului Margina - Holdea, de 9,13 kilometri.

Pasaj - tunel - viaduct - tunel - pasaj, pe 4,5 kilometri

Secțiunea spectaculoasă de autostradă începe, dinspre Margina spre Holdea, cu un pasaj cu o lungime de 1.085 de metri, care anunță intrarea în primul tunel al autostrăzii. Tunelul (T1) începe la kilometrul 52+841,5 – 52+861, dinspre Margina, și se termină la kilometrul 53+209 – 53+276, având o lungime de 367,5 metri pe o cale și 415 metri pe cealaltă, cu înălțime minimă de cinci metri.

El este continuat spre Holdea de un viaduct de 121 de metri, care va traversa o vale și un drum forestier. La capătul viaductului începe tunelul mare al autostrăzii. Tunelul T2 pornește la kilometrul 53+580 – 53+600 și se încheie la kilometrul 55+405 – 55+585, măsurând 1.825 de metri pe o cale și 1.985 de metri pe cealaltă, tot cu înălțime minimă de cinci metri.

După ieșirea din al doilea tunel, autostrada va traversa drumul comunal DC144 printr-un viaduct de 213 metri și apoi va fi conectată cu restul Autostrăzii A1, finalizat în 2019, la Holdea.

Forarea celor două tuneluri a început în februarie 2025, iar între timp traseul lor și al celorlalte lucrări spectaculoase de autostradă a fost conturat tot mai mult. Una dintre galeriile tunelului mic a fost deja străpunsă, iar în prezent constructorii au mobilizat sute de muncitori și utilaje pe întreg tronsonul de peste nouă kilometri, în special la celelalte galerii, aflate în șantier.

Alunecare de teren, vizibilă deasupra tunelului mare

Construcția tunelurilor de autostradă va trebui finalizată până la sfârșitul anului 2026, conform contractului, dar lucrările ar putea fi mai dificile decât par la prima vedere. Un motiv este solul instabil pe unele porțiuni. O alunecare de teren este vizibilă pe traseul tunelului mare, în apropiere de intrarea în galerii dinspre Holdea.

Versantul de deasupra tunelului s-a transformat în ultimele luni. În imagini realizate în august 2024, este acoperit de vegetație și traversat direct de un drum de șantier, fără a prezenta urme de eroziune.

În imagini realizate în februarie 2025 se observă urme de instabilitate, ca deformarea drumului, tasări și acumulări de pământ. Traseul drumului de șantier a fost modificat, ocolind zona sensibilă. Alte imagini, realizate în mai 2025, arată o alunecare accentuată de teren, cu dislocări masive și suprafețe de pământ deplasate, vechiul drum care urca peste versant fiind abandonat complet. Imaginile din octombrie arată panta vizibil destabilizată, cu valuri de pământ, crăpături și tasări, îmbibată de apă.

Problemele le sunt cunoscute constructorilor, iar zona este monitorizată de specialiști și cu instrumente de precizie. În continuarea ei, pe traseul tunelului mare, continuă forajele cu rolul de a verifica stabilitatea solului.

Nisipurile mișcătoare de la Holdea

Tunelurile și viaductele de pe Autostrada Lugoj - Deva au fost proiectate într-o zonă dificilă prin natura solului, cea a dealurilor care leagă județele Hunedoara și Timiș.

Aici sunt satele comunelor Lăpugiu de Jos (Hunedoara) și Margina (Timiș), conectate prin șoseaua DN 68A Deva - Lugoj și drumurile sale adiacente, dar și de calea ferată Ilia - Lugoj. Dealurile de la Holdea, dintre cele două județe sunt traversate printr-un tunel de aproape 800 de metri, iar la ieșirea din el, linia ferată se intersectează cu traseul autostrăzii, trecând pe sub aceasta.

Terenul mlăștinos, nisipos și argilos a cauzat numeroase probleme localnicilor de-a lungul timpului, în urma inundațiilor și alunecărilor de teren. În 1998, alunecările de teren au afectat mai multe gospodării și școala din satul Coșevița, localitatea aflată la limita județelor Hunedoara și Timiș, pe traseul autostrăzii.

„Ceea ce îi supără și îi necăjește cumplit pe locuitorii comunei Margina sunt repetatele inundații. Aceste calamități se produc de două-trei ori pe an, un dezastru la care se mai adaugă și surprinzătoarele alunecări de teren. În anii trecuți, cele mai frecvente alunecări de teren au avut loc în satele Coșevița și Coștei (n.r. aflate pe traseul autostrăzii). Oamenii acestor așezări rurale s-au obișnuit ca ele să fie numite localități din zona de risc. Sătenii ne spuneau că, adeseori, văile sunt blocate cu vegetație forestieră și mâl”, informa ziarul local „Renașterea” în 2000.

În anii următori, alte inundații aveau să transforme terenurile din luncă în mlaștini, iar alunecările de teren au afectat adesea calea ferată între Margina și Holdea.

Problemele solului de pe traseul Autostrăzii

Proiectanții autostrăzii au observat, de asemenea, problemele legate de calitatea solului din zonă.

„S-a confirmat existența problemelor de alunecare de teren și a fost necesară o retrasare a traseului între Coșteiu de Sus și Lăpugiu de Jos (n.r. de care aparține Holdea), iar mutarea mai la sud a variantei de traseu 3C a reprezentat o soluție mai prudentă. Din observarea caracteristicilor geomorfologice din teren, se pare că se produc alunecări de teren relativ adânci în zonele în care înclinarea structurală a straturilor geologice coincide cu înclinarea pantei. Posibilele planuri de alunecare sunt reprezentate de interfețele argilă – praf/nisip, unde saturarea periodică cu apă poate conduce la o scădere semnificativă a rezistenței la forfecare. Alunecările sunt adesea secvențiale”, se arăta în proiectul tehnic al Autostrăzii Lugoj – Deva.

În zonele unde traseele propuse urmau să traverseze porțiunile deluroase de lângă Holdea, Coșești și Ohaba, exista posibilitatea ca alunecările de teren să continue, motiv pentru care traseul a fost modificat, îndepărtându-se de aceste dealuri. Eroziunile extinse afectează, în principal, versanții nordici ai dealurilor, cei sudici părând relativ stabili și afectați doar de alunecări minore, superficiale, deși litologia ambelor părți ale văii este foarte asemănătoare, mai arătau proiectanții.

Lucrările, gata în 2026 conform estimărilor

Tunelurile de pe secțiunea Margina - Holdea au fost proiectate pentru a evita debleele adânci, riscurile de instabilitate și impactul negativ asupra mediului, conform acordului de mediu. Între cele două tuneluri va fi construit un viaduct de 121 de metri, care va traversa o vale și un drum forestier.

Finalizarea întregului tronson, care mai cuprinde și o porțiune de patru kilometri (Secțiunea D, în zona Margina), este estimată pentru anul 2026. Segmentele fac parte din Autostrada A1 Lugoj – Deva, care va avea în total 100 de kilometri și traversează județele Timiș și Hunedoara, în vestul României.

Odată cu inaugurarea ultimului sector de autostradă, va exista o legătură completă între orașele din centrul României (Alba Iulia, Sibiu, Cluj-Napoca și Târgu Mureș) și frontiera de vest, la Nădlac, respectiv cu orașele Arad și Timișoara.