Tinerii satelor sărbătoreau Dragobetele până la mijlocul secolului al XX-lea în zilele de 24 şi 28 februarie sau la 1 şi 25 martie (''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' - 2000, Ion Ghinoiu).

Numit şi Cap de Primăvară sau Cap de Vară, Dragobetele, fiul Dochiei, este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Local, este numit Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, transformat de Maica Domnului în floarea cu acelaşi nume.

În ziua de Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se zburătoresc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile în care îşi vor creşte puii. Cele neîmperecheate rămân stinghere până la Dragobetele anului viitor ("Mitologie Română" - Dicţionar, Ioan Ghinoiu).

Distribuie Distribuie Comentarii