Scandalul interceptărilor scoate bulgarii în stradă

Scandalul interceptărilor scoate bulgarii în stradă

de Christopher Nehring, comentariu  Deutsche Welle

De mai bine de o săptămână mii de oameni ies în stradă în Bulgaria. Principalele lor revendicări sunt demisia guvernului Boiko Borissov şi a procurorului general Ivan Gheşev.

Procurorul general al Bulgariei, Ivan Gheşev, a publicat fragmente ale unor convorbiri telefonice interceptate, menite a dovedi că  demonstranţii care cer demisia guvernului  sunt cumpăraţi şi ghidaţi de un „oligarh” fugit din ţară. Este o acţiune fără precedent, care ar putea deveni unul din cele mai mari scandaluri de interceptare ilegală din Bulgaria.

Ce s-a întâmplat?

Purtătoarea de cuvânt a Parchetului General din Bulgaria, Ziika Mileva, a susţinut marţi o conferinţă de presă, în cadrul căreia a citit o lungă declaraţie. Punctul culminant al declaraţiei a fost publicarea unor fragmente din patru convorbiri telefonice interceptate. Acestea s-au dorit a fi dovada că actuala mişcare de protest din Bulgaria, care revendică între altele demisia procurorului general Ivan Gheşev, este plătită de milionarul Vasil Boşkov, rege al jocurilor de noroc.

Împotriva lui Boşkov, despre care se zvoneşte că s-ar fi ascuns în Dubai, s-au declanşat de mai multă vreme anchete în justiţie, cărora li s-a adăugat de curând una pentru crime care pun în pericol siguranţa statului. Potrivit Parchetului General de la Sofia şi a serviciului secret intern DANS, convorbirile telefonice interceptate au fost purtate de Boşkov cu deputatul Alexandr Paunov şi cu ziaristul Ognian Stefanov, unul din principalii lideri ai mişcării de protest. Picant este în context faptul că Stefanov a fost în anii 1980 colaborator al serviciilor secrete comuniste, punând la dispoziţia acestora o casă conspirativă.

Cine are dreptul să opereze interceptări în Bulgaria?

Folosirea „mijloacelor operative speciale” (specialni razuznavatelni sredstva – SRS), deci metode ale serviciilor secrete cum ar fi filajul, interceptarea convorbirilor, instalarea unor microfoane, monitorizarea corespondenţei poştale sau supravegherea datelor internet este reglementată în Bulgaria prin lege. Potrivit acesteia, toate serviciile secrete ale ţării şi Parchetul pot solicita în instanţă folosirea mijloaceor respective, cu precizarea prezumtivei infracţiuni şi a perioadei de timp în care se va recurge la ele. Pentru a controla folosirea acestor mijloace, care aduc atingere drepturilor fundamentale ale cetăţenilor bulgari, nu este nevoie doar de o hotărâre judecătorească, ci şi de un control regulat efectuat de „Biroul Naţional pentru Controlul Mijloacelor Operative Speciale” şi de Comisia Parlamentară Permanentă pentru Controlul Serviciilor Secrete. Niciuna din aceste instanţe de control, nici preşedintele „Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională” (Dyrzhavna agentura nacionalna sigurnost DANS), serviciu care a executat operaţiunea de interceptare a discuţiilor telefonice, nu a luat poziţie până acum privind cele întâmplate. 

Care e scandalul?

Acţiunea fără precedent a procurorului general Gheşev este cu adevărat scandaloasă, deşi se prea poate ca interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Boşkov să fi fost legală, dat fiind că procurorii cercetează de multă vreme afacerile milionarului. Este deci posibil ca interceptările să fi fost autorizate de un judecător (ceea ce nu înseamnă automat că Boşkov este vinovat de comiterea unor delicte reale).

Scandalul propriu-zis este publicarea respectivelor fragmente de convorbiri. Această acţiune este fără precedent, nepotrivită şi ilegală din mai multe puncte de vedere. Nu numai că procurorul general a dezvăluit şi compromis într-o manieră neprofesionistă o acţiune secretă de strângere de informaţii în anchete aflate în derulare. În orice proces desfăşurat în condiţiile respectării statului de drept aceste „dovezi” vor fi respinse de instanţă. În plus, Parchetul poate fi acuzat, pe drept cuvânt, că s-a antepronunţat oficial în chestiunea vinovăţiei lui Boşkov, ceea ce poate fi un motiv suficient pentru închiderea dosarului. Şi mai grav este că procurorul general a încălcat legea prin publicarea interceptărilor. Paragraful 32 din legea privind „mijloacele operative speciale” stipulează fără echivoc că aceste mijloace nu pot fi folosite decât pentru „împiedicarea, descoperirea şi dovedirea unor infracţiuni şi în scopul securităţii naţionale”. În plus, toate informaţiile obţinute cu ajutorul mijloacelor în cauză sunt strict secrete. Ambele reglementări au fost grav încălcate de Gheşev. Iar faptul că a fost dezvăluită şi identitatea partenerilor de discuţii ai lui Boşkov, care nu sunt deloc subiectul anchetelor Parchetului General, este de-a dreptul grotesc potrivit normelor europene de protecţie a datelor, cu atât mai mult cu cât este vorba de un ziarist şi de un deputat din Parlamentul Bulgariei, care, ambii, beneficiază de protecţie specială împotriva acţiunilor de interceptare.

Au voie funcţionari politici să facă politică cu informaţii provenite de la serviciile secrete?

În vara anului 2018, preşedintele serviciului german de informaţii interne, BfV, dr. Hans-Georg Maaßen, a trebuit să demisioneze. Motivul? A luat public poziţie faţă de incidentele de extremă dreaptă de la Chemnitz. Atunci i s-a reproşat cu precădere lui Maaßen că un funcţionar politic nu are voie să se amestece în chestiuni politice aflate în derulare în baza unor informaţii obţinute de la serviciile secrete.

Cazul Maaßen are similitudini cu scandalul interceptărilor din Bulgaria. Şi procurorul general Gheşev a intervenit în mod nepermis în politica Bulgariei prin publicarea unor informaţii secrete. Miza acţiunii nu a fost ancheta în derulare împotriva lui Boşkov ci discreditarea protestelor societăţii civile, îndreptate împotriva sa.

Ilegalitate sinonimă cu sinuciderea politică

Această acţiune a procurorului general este neprofesionistă şi ilegală din perspectiva serviciilor secrete, a poliţiei şi din  punct de vedere juridic. Este imposibil de trecut cu vederea scopul eminamente politic al lui Gheşev, de defăimare a mişcării de protest care îi cere demisia. În orice democraţie care se întemeiază pe statul de drept o astfel de acţiune fără precedent ar fi egală cu sinuciderea politică.  Acţiunea, care a fost gândită să-l scape din împresurare pe Gheşev, nu se poate încheia de fapt decât prin demisia sau demiterea acestuia. Dar în aceste vremuri de criză, politica pare a se ghida în Bulgaria după reguli proprii, foarte speciale.


populare
astăzi

1 O nouă scorneală sau o pistă reală?

2 Râdem de 35 de ani de milițieni... Uite unde a ajuns „Poliția”...

3 VIDEO Vine revoluția 2.0? / Val de apeluri pe TikTok la proteste în 21-22 decembrie

4 Țara în care am ajuns să trăim... / Pavel Abraham a obținut ordin de protecție împotriva lui Marian Moroșanu, zis Ceaușescu, pe care fostul milițian l-a…

5 „Încerc să obțin un împrumut de ani de zile și nu sunt eligibil pentru unul, dar cumva hoții au reușit”