Scenariul negru după moțiunea de cenzură: „Mâine nu există o soluție bună”. Blocajul total care ar putea îngheța România

România se află în fața unui nou test al stabilității, într-un moment în care legitimitatea Executivului atârnă de un fir de ață. Într-o analiză pentru „Adevărul”, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, explică mecanismele moțiunilor de cenzură care au rescris istoria recentă — de la „autocenzura” PSD din 2017 la recordul negativ al Cabinetului Ungureanu. Specialistul avertizează că, indiferent de votul de marți, criza politică riscă să se adâncească, într-un peisaj fragmentat unde liderii partidelor par să fi uitat arta negocierii.

Moțiune de cenzură Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a analizat pentru „Adevărul” mizele moțiunii de cenzură și impactul acesteia asupra jocurilor de putere. Specialistul a evidențiat precedentul din 2017, când PSD și-a dărâmat propriul premier, pe Sorin Grindeanu, o situație ce oglindește tensiunile politice de astăzi.

„Liviu Dragnea cu PSD-ul atunci au introdus în practica politică conceptul de ‘moțiune de autocenzură’. Se repetă și aici. Lucrurile de genul acesta se rezolvă în interiorul partidului sau în interiorul coaliției. Nu trebuie să ajungi la moțiune de cenzură pentru a constata că un membru, un partener important al coaliției s-a retras. Deci aici nu e vorba că vreau eu să fie demis sau vreau să-și dea demisia Bolojan. Nu discutăm de actori.

Dar primul ministru, care a fost numit ca urmare a susținerii a patru partide, respectiv cinci cu reprezentanții, nu mai are o înțelegere în momentul în care unul dintre aceste partide din coaliție spune ‘stop joc’. Nu contează că spune corect sau incorrect, într-un moment potrivit sau în moment nepotrivit. Guvernul, într-o republică parlamentară, este expresia majorității parlamentare.

În SUA de multe ori, la alegerile parțiale care, știți, au loc la jumătatea mandatului parlamentar, președinții americani au pierdut majoritatea. Dar ăla este alt sistem politic, este sistemul politic prezidențial în care președintele este și șeful guvernului și este numit prin votul direct al poporului. Când nu ești numit prin votul direct al poporului, ci ești numit prin votul indirect al poporului, adică prin parlament, legitimitatea unui guvern, respectiv legitimitatea unui premier, ține 100% de existență a unei majorități parlamentare.”, spune Remus Pricopie.

„Ce faci când se schimbă compoziția politică a Guvernului?”

Problema pornește de la faptul că în Constituția României nu este precizat scenariul în care se produce o schismă în coaliție și Curtea Constituțională a României ia, în astfel de cazuri, decizii punctuale.

„Avem în Constituția românească această neclaritate. Ce faci când se schimbă compoziția politică a Guvernului? Curtea Constituțională a decis pe diverse lucruri legate de această situație, dar nu a decis niciodată în ceea ce privește primul ministru, dacă mai rămâne sau nu mai rămâne în momentul în care se retrage o parte din coaliție. Să nu uităm că guvernul Tăriceanu a funcționat o bună parte din mandat, după ce relația dintre Tăriceanu și președintele de atunci, Traian Băsescu, s-a deteriorat, iar Traian Băsescu i-a retras o parte din susținerea parlamentară domnului Tăriceanu.

A stat patru ani, a fost un guvern care s-a bazat pe o susținere indirectă, tacită, a PSD-ului din Parlament. Deci, da, am avut și astfel de situații, dar poate că într-o bună zi vom clarifica fie cu ocazia unui modificări de Constituție, fie cu ocazia unei decizii a Curții Constituționale pe această speță, dacă va fi vreodată sesizată.”

Moțiunea împotriva Guvernului Dăncilă/ Guvernul Ungureanu

Un moment în care retragerea de la Guvernare a unui partid a dus la o moțiune de cenzură este cel din 2019. Retragerea partidului ALDE din coaliția care se afla la putere alături de PSD a dus la căderea guvernului și preluarea puterii de către PNL condus de Ludovic Orban.

„E o diferență între ALDE și situația de acum. ALDE era totuși un partid mai mic. Deci atunci guvernul Dăncilă, ar fi putut mai ușor să acopere diferența. În cazul acesta, PSD-ul este totuși un partid mare. PSD-ul retrage nici nu știu câte, 130 de voturi. Cred că de atâta au. ALDE nu avea 130 de voturi.”, spune Remus Pricopie.

Un alt caz simptomatic a fost cel generat de tensiunile sociale post-Boc. Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu nu a reușit să impună o direcție care să îi asigure stabilitatea, eșuând în a răspunde nevoii de schimbare profundă cerută de populație. Rezultatul a fost debarcarea sa prin moțiune de cenzură într-un timp record: doar 78 de zile.

„Mulți l-au învinovățit pe Mihai Răzvan Ungureanu. Nu au ajuns cât să mențină un guvern numai mult de 78 de zile. De fapt, atunci era vorba de o acumulare de nemulțumiri sociale care nu au fost satisfăcute față de guvernul Boc și față de Traian Băsescu, care nu au fost satisfăcute prin simpla schimbare a guvernului Boc. Deci, practic, Mihai Răzvan Ungureanu, deja cu totul nou, un prim-ministru nou, a trebuit să facă față valului masiv de nemulțumire, tăieri de salarii și așa mai departe.

Iar guvernul lui Mihai Răzvan Ungureanu a căzut la diferență de 2-3 voturi, balanța a fost schimbată exact în acea dimineață. Nu existau voturi pentru demolarea guvernului Mihai Răzvan Ungureanu o zi înainte. Și, atenție, nu este exclus să asistăm și mâine la aceeași situație, dar în sens invers. Eu nu sunt chiar atât de sigur că toată lumea care a semnat moțiunea va vota și pentru căderea guvernului.”

Remus Pricopie, rector SNSPA Foto: Adevărul live

„Indiferent dacă moțiunea trece sau nu, criza nu doar că rămâne, dar se adâncește”

Soluționarea actualei crize guvernamentale nu depinde integral de votul de marți. Instabilitatea nu este doar la nivel de coaliție ci și în interiorul partidelor. După ce a trecut testul unui vot de încredere în propriul partid, Ilie Bolojan încă se confruntă cu presiunea de a rămâne la guvernare din partea liderilor locali.

„Dacă trece moțiunea de cenzură, evident că PNL-ul, în frunte cu domnul Borojan, cei de la PNL nu o să fie fericiți și vor refuza discuțiile cel puțin o perioadă de timp pentru refacerea coaliției pro-europene. Asta este partea proastă, că mâine nu există o soluție bună. Indiferent dacă pică guvernul sau nu pică, ambele variante ne duc în ecuații tensionate și, practic, guvernare fragmentată. Iar liderii formațiunilor politice care au participat la această coaliție ar fi trebuit să stea de vorbă ca la Vatican. Până nu iese fum alb!”

Riscul asumat de PSD s-ar putea întoarce împotriva lui Sorin Grindeanu în cazul în care moțiunea de cenzură nu va trece, mai ales că în AUR declarațiile liderilor sunt, uneori, contradictorii.

„Un indicator privind coerența politicilor într-o țară sau coerența unor alianțe politice este și cel legat de atmosfera din partid. În PNL, nu-i mai vrem pe cei de la PSD, dar vrem să rămânem la guvernare pentru că e important să rămânem la guvernare și să nu uităm, PSD și PNL împreună au 90% din primăriile din România. Deci nu-i normal când ai 90% din primăriile din România să-ți asumi guvernarea?

În AUR am constatat că există tensiuni. Președintele AUR, George Simeon, zice una, vine prin vicepreședintele și spune alta, îl corectează, mai vin și alți lideri. Deci nici în partidele politice nu există o viziune clară.

Și atunci cum ați vrea să avem o guvernare coerentă dacă în aceste partide, și am menționat trei partide, lucrurile stau așa cum tocmai le-am deschis? Singura zonă în care există dezbatere, mă refer la UDMR, au această maturitate să stea, să discute, să se asculte unii pe alții și în final, când se ia o decizie, să respecte această decizie. Dar în rest, în toate celelalte partide, ai o anumită tensiune între actorii principali.”, spune rectorul.

Acesta concluzionează spunând că toate moțiunile votate au produs schimbări majore, cu o singură excepție, care a creat un precedent atipic.

„Toate moțiunile au creat schimbări, cu mențiunea corectă că acea moțiune împotriva guvernului Grindeanu nu a modificat formula politică, dar a introdus un concept nou, care nu este neapărat unul pozitiv, adică constatăm că acest conflict politic din interiorul unei coaliții sau din interiorul unui partid poate fi externalizat la nivelul Parlamentului.”