„M-au scos la țigară ca să vedem «care-i treaba»”. Mărturia unei tinere despre cum a fost tratată la secția de poliție, relatată inițial de b1tv.ro, a deschis un val de reacții pe Reddit. Sute de comentarii adunate în câteva ore au pus reflectorul pe un sistem care pare să nu funcționeze, pe victime lăsate singure în fața agresorilor și pe autorități acuzate de complicitate tacită.

Sursă foto: Shutterstock

Mai exact, cazul unei tinere de 27 de ani din comuna Posești, Prahova, a stârnit puternice reacții în spațiul public după ce aceasta a povestit, într-un clip publicat pe TikTok, că este urmărită și hărțuită de trei ani de un bărbat de 53 de ani, iar încercările repetate de a depune plângeri la poliție s-au lovit de indiferență.

Femeia susține că agresorul o așteaptă nopțile în fața blocului, se ascunde după mașini și o urmărește inclusiv la locul de muncă. În relatarea sa, ea povestește că a fost lăsată să aștepte două ore la secția de poliție, după care agenții ar fi invitat-o afară „la o țigară” pentru a discuta situația: „Dacă n-ai pățit nimic, n-avem noi ce să facem.”

Un utilizator a presupus disproporția: atunci când o femeie vine să reclame că e urmărită, este pusă să aștepte ore întregi sau tratată cu indiferență. Dacă victima ar fi polițist, cazul s-ar rezolva în prima oră. Concluzia lui este că lipsa de reacție ar trebui sancționată prin acțiuni în instanță și daune, altfel sistemul rămâne opac și repetitiv.

Altcineva a completat: „Cum altfel ar mai ieși statistica frumoasă că suntem cea mai sigură țară din Europa?”. Pentru mulți, realitatea trăită de victime și cifrele oficiale merg pe drumuri paralele.

Violența, o soluție falsă

Un șir lung de discuții a adus în atenție tentația ca oamenii să își caute protecție pe cont propriu atunci când instituțiile nu reacționează. „Dacă poliția ignoră plângerile și ordinul de protecție, victima ar trebui să aibă o metodă de a opri hărțuirea”, scria cineva.

Replica i-a venit repede: violența privată nu este o soluție, ci un regres. „Majoritatea victimelor apelează la poliție tocmai pentru că nu se pot apăra singure. Dacă deschizi ușa justiției paralele, le pui și mai mult în pericol. Nu e normal să ajungem ca siguranța unei femei să depindă de câți prieteni bătăioși are”, a subliniat un alt comentator.

Dezbaterea a continuat punând accent și pe faptul că există riscul ca victimele să devină dependente de „protectori” care le-ar putea exploata și că există pericolul ca agresorii să caute răzbunare și imposibilitatea de a crea o cultură a siguranței pe termen lung. Concluzia lor comună? Soluția nu este normalizarea violenței, ci funcționarea reală a poliției și a justiției.

Diferențe față de alte state europene

Un expat care a lucrat ca ofițer de poliție într-o țară europeană a explicat faptul că procedurile sunt radical diferite la noi. De pildă, în Occident, cazurile de stalking sunt tratate ca urgențe absolute. Agresorul este reținut imediat, de regulă monitorizat cu brățară electronică și supravegheat permanent până la proces. „La noi nu există nici măcar termenul de stalking în legislație. Femeile n-au nicio șansă. Soluția nu e să își schimbe jobul sau să se mute, ci ca agresorii să știe că dacă se apropie, pleacă direct la închisoare câțiva ani”, a notat acesta.

Un alt utilizator a completat spunând că în România, până se „înfundă pușcăria urgent”, victimele riscă să fie atacate, pentru că dosarele se pierd prin instanțe ani de zile. Exemplul invocat de acesta? Un proces deschis acum nouă ani și abia trimis în judecată de curând. „Cum să mai creadă cineva că se rezolvă urgent un caz de hărțuire?”, a întrebat el.

Alți comentatori au atras atenția că problema nu ține doar de Poliție, ci și de ritmul extrem de lent al justiției. „Am un proces civil de cinci ani cu un vecin. Imaginați-vă cât poate dura un dosar penal serios”, a scris cineva. Percepția generală este că, între timp, victimele rămân expuse și neprotejate.

Un alt utilizator a spus că: „În România de azi, cel mai sigur pentru ea ar fi să se mute și să își schimbe jobul. Așa funcționează lucrurile, pentru că sistemul nu e capabil să protejeze”.

Autoapărare și soluții preventive

Mai pragmatici, unii au propus soluții de sprijin pentru victime. „De ce nu se organizează în weekenduri, gratuit, cursuri de autoapărare pentru femei în parcuri? Ar fi extraordinar de bine primite. Femeile s-ar simți mai puternice și ar putea să reacționeze fără frică”, scria un utilizator.

Altul a recomandat purtarea constantă a unui spray cu piper și documentarea incidentelor cu telefonul mobil, pentru ca agresorii să fie expuși public. Chiar dacă aceste soluții nu înlocuiesc rolul statului, ele pot oferi un minim sentiment de siguranță.

Un comentator a făcut trimitere la raportul GREVIO al Consiliului Europei, publicat în 2022, care arăta că violența împotriva femeilor este subraportată masiv, inclusiv din cauza neîncrederii în sistemul de justiție și a fenomenului de culpabilizare a victimelor. „Multe femei aleg să nu reclame tocmai pentru că se tem că nu vor fi luate în serios. Fenomenul de victim blaming e la el acasă în România”, se arată într-o altă reacție.

Reacția IPJ Prahova

În urma valului de reacții, Inspectoratul Județean de Poliție Prahova a transmis un comunicat de presă. Potrivit instituției, pe 23 august 2025, tânăra a sunat la 112 reclamând că este urmărită. Polițiștii au completat formularul de evaluare a riscului, dar nu au întrunit condițiile pentru emiterea unui ordin de protecție provizoriu.

Femeii i-a fost înmânată documentația pentru a solicita în instanță un ordin de protecție, iar apelanta a declarat că nu fusese victima unei infracțiuni în acea zi. Poliția precizează că pe numele bărbatului exista deja, din septembrie 2024, un ordin de protecție emis de Judecătoria Sectorului 3 București, valabil 60 de zile, monitorizat de IPJ Prahova.

Totodată, instituția arată că la Secția 13 Poliție București există un dosar penal pentru hărțuire, deschis încă din septembrie 2024, și că documentele recente vor fi atașate la acesta, potrivit b1tv.ro. Conducerea IPJ Prahova a dispus verificări interne privind modul de intervenție al agenților, cu promisiunea aplicării unor sancțiuni dacă vor fi identificate nereguli.

Recent, tânăra a anunțat că și-a angajat un avocat și a cerut un nou ordin de protecție, de această dată cu monitorizare electronică, precum și daune morale. „Adevărații oameni cărora trebuie să le cer daune morale sunteți voi, Poliția Română”, a spus ea, încheindu-și mesajul cu un citat din ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu: „MAI va rămâne la datorie în continuare. Nimeni nu trebuie să conteze că vom lăsa garda jos”, confiorm sursei citate.

Dincolo de discuțiile de pe Reddit, în lipsa unei intervenții ferme din partea autorităților: ordine de protecție aplicate imediat, reținerea agresorilor, dosare soluționate rapid, victimele rămân singure. Faptul că dezbaterea s-a mutat online, iar oamenii găsesc acolo solidaritate, relevă un decalaj periculos între așteptările societății și reacția instituțiilor. Până când acest decalaj nu se reduce, fiecare apel disperat rămâne nu doar o poveste individuală, ci și un simptom al unei slăbiciuni de sistem .