Strămoșii noștrii aveau canibalismul în sânge. Concluzia șocantă privind trecutul omenirii a fost scoasă la iveală de cercetători într-un adevărat „sat al canibalilor” de acum mai bine de 15.0000 de ani.

Cercetări în peștera de la Atapuerca FOTO wikipedia

Cercetătorii au scos la iveală o istorie tulburătoare a primilor oameni care au trăit pe teritoriul Europei. Strămoșii noștrii practicau canibalismul fără rezerve. Pe scurt, mai ales în momentele în care găseau greu hrană, își mâncau semenii. Se presupune că erau adevărate vânători de oameni, triburi războinice care-și disputau întâietatea teritoriilor de vânătoare și care îi consumau pe cei uciși. Noile descoperiri arată o realitate tulburătoare. Copii cu vârste cuprinse între 2 și 10 ani erau vânați, uciși și mâncați. Totul este dovedit de numeroasele descoperiri din peșterile de la Atapuerca, din apropiere de Burgos, Spania.

O istorie a umanității povestită de hăurile misterioase ale peșterilor

Situl arheologic Atapuerca este situat în apropierea orașului Burgos, în Comunitatea Autonomă Castilla y León, în nordul Peninsulei Iberice. Peșterile din Sierra de Atapuerca conțin o bogată arhivă fosilă a celor mai vechi ființe umane din Europa, de acum aproape un milion de ani. Istoria acestor comunități se întinde până la apariția comunităților agrare. Este o cronică vie a triburilor de vânători care au dominat întinderile înghețate și păduroase ale Europei din Era Glaciară și până în zorii civilizației. Peșterile de la Atapuerca reprezintă o rezervă excepțională de date, al cărei studiu științific oferă informații neprețuite despre aspectul și modul de viață al acestor strămoși umani îndepărtați.

Situl se întinde pe 284.119 hectare și constituie o rezervație științifică excepțională. Cele mai vechi și mai abundente dovezi ale omenirii în Europa se găsesc în Sierra de Atapuerca. În plus, au fost înregistrate secvențe pictate și gravate pe zidurile peșterilor, cu motive geometrice, scene de vânătoare și figuri antropomorfe și zoomorfe.

Canibalismul, o practică cutremurătoare în zorii umanității

Dincolo de numeroasele aspecte privind viața cotidiană, credințele religioase, capacitatea artistică a primilor strămoși ai omului de astăzi, peșterile de la Sierra de Atapuerca dezvăluie o realitate cruntă a preistoriei. Strămoșul omului de astăzi practica canibalismul pe scară largă. Nimeni nu știe care a fost cu adevărat motivul pentru care Homo Antecessor (strămoșul omului modern) își consuma semenii. Unii spun că era o chestiune ritualică, prin care morții erau mâncați pentru „a rămâne” în sânul comunității și a face parte în continuare din existență prin contopirea cu indivizii vii, alții susțin că era o chestiune de viață și de moarte, canibalismul apărând în perioadele de foamete și de schimbare a traseelor de migrație a animalelor.

O echipă de cercetare din Spania a descoperit numai în luna iunie a acestui an un set de 10 schelete umane victime ale canibalismului. „Multe dintre acestea prezentând tăieturi prin descărnare și fracturi intenționate, întâlnite de obicei pe oasele animalelor care au fost mâncate”, precizează cei de la Live Science. Toate scheletele descoperite la Atapuerca aparțin lui Homo Antecessor, o specie de om arhaic, care a dispărut acum aproximativ 770.000 de ani și este considerat atât strămoșul lui homo sapiens (omul de astăzi) cât și al Omului de Neanderthal.

Pe scurt, cea mai veche rudă a europenilor de astăzi. Revenind la dovezile de canibalism, în peștera Grand Dolina au fost scoase la iveală peste două duzini de oase care prezintă urme de tăieturi, descarnare și consum. Adică aproximativ 30% dintre oasele găsite în peșteră până acum prezintă urme de tăieturi care sugerează că acești oameni timpurii au fost mâncați. „Urmele de tăieturi de pe oase nu apar izolat. Au fost identificate urme de mușcături umane pe oase, aceasta este cea mai clară dovadă că trupurile găsite la fața locului au fost într-adevăr consumate”, spune Palmira Saladie, coordonatorul grupului de specialiști care au efectuat cercetările de la Gran Dolina, într-o declarație pentru „Live Science”.

Mâncătorii de copii

Noile descoperiri, mai ales cele din vara acestui an, indică faptul că strămoșii omului modern mâncau inclusiv copii. Fie erau vânați din alte comunități, fiind o pradă ușoară, fie erau membrii ai comunității sacrificați în momente dificile pentru trib. Mai precis, specialiștii au descoperit scheletul unui copil cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani, decapitat și mâncat. Rămășițele copilului aveau o vechime de 850.000 de ani. „Acest caz este deosebit de frapant, nu numai datorită vârstei copilului, ci și datorită preciziei urmelor de tăieturi. Este o dovadă directă că copilul a fost procesat ca orice altă pradă”, a declarat Palmira Saladié, într-un comunicat de presă emis pe 24 iulie. Peștera de la Gran Dolina nu a fost cercetată complet iar specialiștii se așteaptă să mai găsească dovezi cutremurătoare ale acestor practici ale strămoșilor noștrii.

Canibalismul, o tradiție respectată de-a lungul generațiilor

Acest obicei al primilor europeni a fost perpetuat de-a lungul generațiilor. Dovezi ale canibalismului au fost identificate și la Omul de Neanderthal. O dovadă importantă o reprezintă descoperirile din peștera de la Goyet (Belgia). Mai multe oseminte aparținând omul de Neanderthal, de acum 45.000 de ani, prezintă urme de răzuire, tăieturi și canibalism. „Aproape o treime din specimenele de Neanderthal descoperite poartă urme de tăieturi. Locaţiile acestor tăieturi se observă pe membrele superioare indicând dezarticulări, dar şi pe membrele inferioare unde se află semne de răzuire a cărnii de pe oase. Câteva tăieturi pe suprafaţa interioară şi exterioară a coastelor pot fi asociate cu eviscerarea,dezembrările muşchilor cutiei toracice”, se arată într-un raport ştiinţific publicat pe „Nature”. La rândul lor, homo sapiens (adică specia umană actuală) practica canibalismul. În 2009, Fernando Rozzi, de la Centrul Național de Cercetare Științifică de la Paris. raporta descoperirea unei mandibule de om de Neanderthal ucis și cel mai probabil consumat de Homo Sapiens.

La Goghs Cave, din defileul Cheddar, comitatul Sommerset, Anglia, au fost descoperite oase umane care poartă urmele canibalismului. Este vorba despre comunități de Homo Sapiens de acum 17.000 de ani, aparținând culturii Magdalenien. Printre rămășițele celor mâncați de ceilalți membrii ai comunității se află și oasele unui adolescent, dar și cele ale unui copil de trei ani, semn clar că tradiția lui Homo Antecessor (strămoșul nostru direct) a continuat și la speciile care i-au urmat. „Multe dintre oase erau mestecate de oameni. Oasele lungi și coastele erau sparte pentru a fi extrasă măduva și grăsimea. Alte oase indică tăieturi prin care țesutul moale a fost în mod meticulos îndepărtat”, se precizează pe site-ul oficial al Natural History Museum. Specialiștii spun că în cele mai multe cazuri era vorba despre un canibalism ritualic, în care fie morții erau consumați, fie prizonierii triburilor inamice.