Secţia pentru judecători respinge candidatura Sorinei Popescu pentru funcţia de preşedinte al Secţiei penale a ÎCCJ
Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins, joi, candidatura judecătoarei Mirela Sorina Popescu pentru funcţia de preşedinte al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
"Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea candidaturii pentru funcţia de preşedinte al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a doamnei judecător Mirela Sorina Popescu. (Admitere 4, respingere 5, 1 abţinere)", se precizează în decizie.
Pe 25 ianuarie, Secţia pentru judecători vota în unanimitate delegarea Mirelei Sorina Popescu în funcţia de preşedinte al Secţiei penale a ÎCCJ pe o perioadă care să nu depăşească şase luni.
"Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât delegarea în funcţia de preşedinte al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a doamnei judecător Mirela Sorina Popescu, începând cu data de 25.01.2018, până la ocuparea funcţiei în condiţiile art. 53 din Legea nr. 303/2004, dar nu mai mult de 6 luni", se arăta în decizia judecătorilor CSM.
Pe 18 ianuarie, Secţia pentru judecători decidea să amâne susţinerea interviului pentru delegare, în vederea depunerii de către judecător a unor înscrisuri, fără a stabili un termen.
În aceeaşi zi, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi a cerut Secţiei pentru judecători organizarea unei noi şedinţe, până la data de 24 ianuarie, pentru reînvestirea în funcţie a preşedintelui Secţiei penale, judecătoarea Mirela Sorina Popescu, când urma să expire mandatul în curs, considerând că "orice întârziere după această dată prejudiciază bunul mers al activităţii Secţiei penale cu repercusiuni asupra actului de justiţie".
Conform dispoziţiilor articolului 53 alineatul 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM, dintre judecătorii Înaltei Curţi care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani.
Numirea în funcţia de preşedinte de secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, conform alineatului 3 al aceleiaşi legi. AGERPRES
