CSM: "Selecţia candidaţilor în vederea numirii procurorilor în funcţiile înalte trebuie să fie făcută exclusiv din rândul procurorilor"

Și procurorii din Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii contestă acest amendament care le-ar da posibilitatea și judecătorilor să ocupe funcția de procuror general al României:

  • "Subliniem că, în acord cu recomandările M.C.V., ale Comisiei de la Veneţia şi principiul legal al separării carierelor susţinut de întreg corpul magistraţilor, selecţia candidaţilor în vederea numirii procurorilor în funcţiile înalte trebuie să fie făcută exclusiv din rândul magistraţilor procurori.
  • Reamintim că iniţiative legislative similare introduse prin O.U.G. nr. 7/2019 au generat reacţii de respingere din partea magistraţilor.
  • Fără a nega dreptul Parlamentului de a legifera, ne exprimăm încrederea că până la finalizarea procesului legislativ propunerea în discuţie nu va fi însuşită, pentru ca astfel, viitoarele reglementări să contribuie în mod real la eficientizarea activităţii Ministerului Public".

Procurorul general: "Votul s-a dat fără o prezentare a rațiunii amendamentului"

Și procurorul general Gabriela Scutea a reacționat, spunând că o astfel de modificare ridică semne de întrebare cu privire la întregul proiect de lege în ceea ce privește conformitatea cu prevederile constituționale.

Redăm integral punctul de vedere transmis HotNews.ro de către procurorul general:

  • "Practic, amendamentul înlocuiește sintagma "dintre procurorii care au o vechime ..." cu sintagma "dintre magistrații care au o vechime...", sensul diferit al termenilor fiind neechivoc.
  • Constituția în art.131 alin.2 prevede în mod expres că Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, o astfel de modificare ridicând semne de întrebare cu privire la întregul proiect de lege în ceea ce privește conformitatea cu prevederile constituționale.
  • Lucrările Comisiei, specifice dezbaterii parlamentare, au fost într-o atmosferă de lucru pozitivă, în ansamblul lor. Dar discutarea acestor amendamente s-a amânat succesiv din ziua 1 până în ziua 3 a dezbaterilor (pe legea privind statutul judecătorilor și procurorilor), iar astăzi autorul amendamentelor nu s-a prezentat, solicitând Comisiei ca amendamentele să fie examinate în acest fel.
  • Votul s-a dat fără o prezentare a rațiunii amendamentului. Tocmai în cazul unei legi care privește justiția, imperativul elaborării de politici evidence-based a fost ignorat.
  • În privința fondului modificării aduse, deși din 2018 pentru judecători și procurori s-a consacrat principiul separării carierelor, acestuia nu i s-a mai dat relevanță de către parlamentari.
  • La nivelul acestei funcții, nu este importantă doar pregătirea teoretică solidă, pe care nu o negăm pentru colegii judecători. Procurorul general trebuie să facă parte din cultura instituțională a Ministerului Public, să fie în măsură să dea orientări coerente în raport de activitatea parchetului și să aibă acea experiență care să îi permită să depisteze și să îndrepte practici neconforme rolului și misiunii MP.
  • Întrucât proiectul a fost în dezbatere publică din 2020 și au fost organizate adunări generale pentru consultarea judecătorilor și procurorilor, în acest moment consider că este necesar ca adunările generale să își exprime punctul de vedere asupra acestor prevederi, de maximă importanță pentru Ministerul Public.
  • Să avem în vedere că Procurorul General reprezintă Ministerul Public, face parte din cultura instituțională a acestuia și este cel care coordonează și stabilește politici pentru întreaga instituție".