Procurorul şef al DNA, Crin Bologa, a anunţat că la nivelul DNA sunt instrumentate 90 de dosare referitoare la pandemie, în care sunt cercetate 122 de persoane, menţionând că "prejudiciile sunt enorme".

Şeful DNA a prezentat bilanţul pentru anul 2022. Foto: news.ro

"S-au trimis în judecată 72 de dosare cu zeci de inculpaţi, avem înca în lucru 90 de dosare referitoare la pandemie, sunt deja suspecţi sau inculpaţi peste 122 de persoane. Prejudiciile sunt enorme", a declarat Crin Bologa, la conferinţa de bilanţ a DNA.

Şeful DNA a prezentat bilanţul activităţii instituţiei în 2022, catalogând rezultatele drept "remarcabile". Bologa a făcut referire la lipsa de resurse umane, precum şi la provocările întâmpinate de instituţie în cei trei ani de mandat, trecând în revistă modificările legislative.

Procurorul a menţionat că în ultimii trei ani s-a înregistrat o creştere a numărului de dosare deschise după sesizarea din oficiu sau ca urmare a sesizării cetăţenilor, în 2022 fiind înregistrate 2.193 de sesizari de la persoane fizice şi juridice.

Bologa a susţine că a scăzut numărul dosarelor mai vechi de 5 ani, anul trecut fiind 263 astfel de cauze (de la 455 la preluarea mandatului, în urmă cu 3 ani).

Şeful DNA a atras atenţia asupra faptului că pedepsele sunt din ce în ce mai puţin drastice.

"75% sunt pedepse cu suspendare, 14% au fost condamnati cu executare, în condiţiile de înaltă competenţă pe care le avem noi. Nu ştiu cât de descurajatoare sunt astfel de pedepse", a afirmat Bologa.

Referitor la prejudicii, valoarea acestora s-a dublat faţă de 2021, susţine reprezentantul DNA, ajungând la peste 4 miliarde de euro.

La prezentarea raportului de activitate a participat şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care a apreciat activitatea parchetului anticorupţie.

"DNA trebuie să își orienteze anchetele exclusiv în raport de realitatea criminologică și politica penală a statului exprimată prin legile penale, independent de agenda politică. Fac această afirmație nu numai pentru că, în 2024, avem patru rânduri de alegeri, ci pentru că este un principiu de bază impus de Constituție. DNA trebuie să rămână, așa cum este și în prezent, apolitic și în 2024, și în 2224, și în orice zi a existenței și activității sale instituționale. Iar acest comandament revine nu numai conducerii DNA, ci și fiecărui procuror, polițist judiciar, grefier, IT-ist și angajat al DNA implicat în anchete", a transmis ministrul.