„De fapt, de la bun începutul acestei tragedii şi farse îngrozitoare puse la cale de Rusia şi la care am fost martori, a fost vorba de o falsificare. Încă de la primele relatări cu privire la folosirea şi bombardarea deliberată cu ajutorul armelor de înaltă precizie HIMARS, totul a fost o operaţiune specială împotriva livrării de arme de mare precizie în Ucraina. Una vizând destabilizarea societăţii ucrainene şi demoralizării prizonierilor de război, numai că de obicei lumea demască repede asemenea lucruri”, a declarat el.
Totodată, Andrii Iusov, şeful serviciilor ucrainene de informaţii, a remarcat că incidentul de la Olenivka a făcut ca negocierile deja complicate referitoare la schimbul de prizonieri să fie încă şi mai „dificile”, în special din pricina faptului că unii oameni din Rusia au impresia că au dreptul să dicteze proprii termeni, „ceea ce nu cazul”.
Pe 3 august, Direcţia specială de informaţii din Ucrainei a transmis că armata rusă nu a intenţionat niciodată să facă un schimb de prizonieri implicând luptătorii de la Mariupol , iar asta pentru că a decis să-i ucidă pentru a ascunde torturile la care sunt supuşi prizonierii de război.
Anterior, procurorul general al Ucrainei, Andrii Koston, a afirmat, citând experţii internaţionali, că explozia ce a avut loc la colonia penală din Olenivka ocupată a fost provocată de arme termobarice.
Pe 6 iunie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a comunicat că peste 2.500 de apărători din Maripol refugiaşi la oţelăria Azovstal se află în captivitatea ruşilor. Potrivit site-ului de ştiri „Ukrainska Pravda”, 2.449 de luptători de la Azovstal au capitulat, cea mai mare parte a lor fiind prizonieri la Olenivka.
La 29 iunie, între Rusia şi Ucraina a avut loc un schimb important de prizonieri în urma căruia 144 de luptători ucraineni au ajuns înapoi în Ucraina: printre ei s-au numărat 95 de apărători ai oţelăriei de la Azovastal, 43 dintre ei fiind membri ai regimentului Azov.
