Senat, prima sesiune - Decizii și teme controversate: OUG 13, grațierea, organizarea DGPI (sinteză)

Prima sesiune parlamentară a legislaturii 2016-2020 a debutat la Senat sub semnul controversatei Ordonanțe 13 emise de Guvernul Grindeanu și s-a încheiat după ce, pe 29 iunie, Parlamentul a învestit un nou Executiv, condus de premierul Mihai Tudose.

OUG 13/2017, care a generat un val de nemulțumiri și ample proteste de stradă, referitoare la modificarea Codului penal și Codului de procedură penală, prezentată Biroului permanent în prima zi a sesiunii (1 februarie), a fost respinsă de Senat pe 20 februarie.

În plan legislativ, capul de afiș l-au deținut în această sesiune la Senat proiectul de lege privind grațierea unor pedepse și propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Promulgată de șeful statului cu 3 zile înainte de finalul sesiunii parlamentare, propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inițiată de 205 parlamentari PSD și ALDE, a fost votată inițial de senatori, apoi de deputați.

Potrivit ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, legea salarizării are ca obiectiv corectarea disfuncționalităților din sistem, prin aplicarea principiului "la muncă egală, salarii egale".

Printre amendamentele adoptate de Senat se numără majorarea cu 25% a indemnizațiilor aleșilor locali care implementează proiecte din fonduri europene; rectificarea schemei de salarizare a funcționarilor publici din cadrul ANAF, noua grilă fiind similară celei a funcționarilor din administrația centrală; stabilirea unui ajutor de deces egal cu 12 solde/ salarii de funcție acordat pentru militari și polițiști și acordarea unui spor de 15% din salariul de bază pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.De asemenea, a fost majorat cu o unitate coeficientul folosit pentru calculul indemnizației primarilor și viceprimarilor de orașe, astfel că aceștia vor primi lunar între 7.250 și 13.050 de lei brut, în funcție de numărul de locuitori ai unității teritorial-administrative.

* Proiectul de lege privind grațierea a fost adoptat tacit de Senat, după ce termenul pentru dezbatere și aprobare s-a împlinit la data de 23 mai. Înregistrat la Senat la 1 februarie 2017, proiectul de lege al Guvernului privind grațierea unor pedepse a fost dezbătut și amendat semnificativ în Comisia juridică, condusă atunci de senatorul PSD Șerban Nicolae, fiind întocmit un raport de admitere pe 8 mai.

Plenul Senatului a decis, ulterior, retrimiterea la Comisia juridică a proiectului, pentru o săptămână, decizia fiind una politică, luată de coaliția PSD-ALDE, care a susținut că legea trebuie adoptată în forma Guvernului, și nu în varianta Comisiei juridice.

Totodată, Șerban Nicolae a fost înlocuit de conducerea PSD de la șefia Comisiei juridice cu Robert Cazanciuc, fiind astfel sancționat pentru atitudinea sa în privința legii grațierii.

* Senatul a stabilit, în calitate de for decizional, o propunere legislativă de modificare a legii de organizare și funcționare a SRTV și SRR, prin care funcția de președinte al Consiliului de Administrație este separată de cea de director general.

Noul proiect de act normativ prevede că funcția de director general se ocupă pe baza unei selecții de proiecte de management, iar durata mandatului este de 4 ani.

Conform amendamentelor adoptate în Comisia de cultură a Senatului, pe timpul exercitării mandatului, membrii CA sunt obligați să renunțe la calitatea de membru de partid sau, după caz, de membru în structurile de conducere ale organizațiilor sindicale.

* Pe 15 mai, plenul Senatului a adoptat, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege pentru aprobarea OUG privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) a Ministerului de Interne, cu un amendament al Comisiei de apărare care prevede că șeful acestei structuri este numit și eliberat din funcție de ministrul de Interne.

Proiectul are ca obiect de reglementare înființarea, organizarea și funcționarea DGPI, ca structură specializată cu atribuții în domeniul securității naționale, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu personalitate juridică, Departamentul de Informații și Protecție Internă fiind desființat.

Dacă în forma propusă de Guvern, directorul general al DGPI este cadru militar în activitate, numit în funcție prin decizie a premierului la propunerea ministrului de Interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, senatorii au decis că directorul general al DGPI este numit și eliberat din funcție de către ministrul de Interne.

Senatorii Opoziției și-au exprimat nemulțumirea pentru că au fost eliminate din procedura de numire a șefului DGPI avizul CSAT și obligativitatea ca directorul acestei structuri să fie cadru militar în activitate. Ulterior, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea formulată de 25 de senatori PNL în legătură cu modificările aduse mecanismului de numire în funcție a șefului DGPI.

* Senatul a mai decis, în această sesiune, ca Serviciul de Informații Externe să fie condus către un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, la propunerea președintelui României. Procedura stabilită este similară cu cea în cazul directorului Serviciului Român de Informații. În prezent, conform Legii 1/1998, SIE este condus de către un director, cu rang de ministru, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la propunerea președintelui României.

* De asemenea, senatorii au stabilit, prin amendarea propunerii legislative privind modificarea art. 174, alin. 6 din Legea nr. 1/2011 a Educației Naționale, că absolvenții școlilor sanitare postliceale își pot continua studiile în învățământul superior în programele de licență de asistent medical generalist, după ce au promovat examenul de admitere la facultățile care organizează aceste cursuri.

* Senatul a adoptat la finalul sesiunii propunerea legislativă prin care se stabilește că referendumul național cu privire la revizuirea Constituției are loc în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a actului normativ de revizuire a Legii fundamentale, data urmând să fie stabilită prin hotărâre de Guvern.

"Proiectul legii constituționale adoptat de Camera Deputaților și Senat se publică în aceeași zi în Monitorul Oficial al României, partea I, și se transmite Curții Constituționale. Dacă se constată că propunerea legislativă de revizuire depășește limitele revizuirii, inițiativa de revizuire se consideră nefinalizată și se transmite Camerei Deputaților, procedura urmând a fi reluată", stipulează textul actului normativ trimis spre dezbatere Camerei Deputaților, cu rol decizional în acest caz.

* Traseul legislativ al inițiativei cetățenești privind redefinirea familiei în Constituție, adoptată de Camera Deputaților, nu a fost finalizat în această săptămână la Senat. Proiectul de act normativ va fi dezbătut de Senat în sesiunea din toamnă, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, estimând că referendumul pentru această revizuire a legii fundamentale se va organiza tot în toamnă.

* Printre proiectele asupra cărora comisiile de specialitate s-au pronunțat, dar nu au intrat încă în dezbaterea plenului se află propunerea legislativă pentru modificarea Legii administrației publice locale 215/2001, inițiată de un grup de parlametari PSD în legislatura trecută, prin care hotărârile referitoare la patrimoniul unităților administrativ-teritoriale (UAT) să fie adoptate de consiliile locale și județene cu votul majorității simple a consilierilor în funcție.

Un alt proiect pentru care Comisiile de specialitate au acordat raport favorabil cu amendamente, dar nu a intrat în dezbaterea plenului din cauza disputelor generate este cel inițiat de parlamentarii UDMR prin care ziua de 15 martie este consacrată ca sărbătoare a comunității maghiare din România, urmând ca angajaților maghiari să li se acorde o zi liberă pentru a participa la manifestări.

* Conducerea Institutului Cultural Român (ICR), care prin lege este numită de Senat, a fost decisă pe 28 aprilie. Liliana Magdalena Țuroiu a fost votată de senatori, la propunerea PSD, în funcția de președinte al ICR. Pentru cele două funcții de vicepreședinte, plenul Senatului i-a votat pe Mirel Taloș, propus de ALDE, și pe Krizbai Bela Dan, propus de UDMR.

* Deși procedura de alegere a doi reprezentanți ai societății civile în CSM a fost demarată în noiembrie 2016 și reluată pe 13 martie 2017, Senatul nu a decis nici în această sesiune în privința numirii celor două persoane în CSM. După ce în ședința plenului din 7 martie, Senatul nu a ales niciunul din cei nouă candidați pentru că aceștia nu au întrunit votul majorității senatorilor prezenți, procedura a fost reluată. La ultimul plen al Senatului din această sesiune, unicul punct de pe ordinea de zi care nu a fost supus dezbaterii și votului senatorilor, din lipsă de cvorum, a fost alegerea celor doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii.

* Structura Senatului a inclus la debutul legislaturii cinci grupuri parlamentare — PSD, PNL, USR, ALDE, PMP și UDMR—, care și-au păstrat componența pe parcursul sesiunii, doar grupul PSD schimbându-și liderul.

Singurul senator care a demisionat în această perioadă a fost Sorina Pintea, care a optat pentru funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență 'Dr. Constantin Opriș' din Baia Mare. Locul acesteia a fost ocupat de Liviu Marian Pop (PSD), el preluând în ultima zi a sesiunii mandatul de ministru al Educației.

AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Galerie foto și documente



Citește și:

populare
astăzi

1 Porno-scandal de proporții în Parlamentul României

2 Rău a ajuns Armata Română...

3 ULTIMA ORĂ Un alt pesedist de frunte omorât de coronavirus!

4 Cinci șefi de la Romsilva Bacău au fost arestați după ce au luat un milion de euro mită de la o companie de ”î…

5 Firea minte cum respiră! Curentul o dă cu cracii-n sus pe moldoveancă!