95 de senatori au susţinut documentul despre planurile Finlandei şi Suediei de a adera la NATO, unul - republicanul Josh Hawley (din Missouri) - a votat împotrivă, colegul său de partid Rand Paul (din Kentucky) s-a abţinut.
În conformitate cu particularităţile legislaţiei americane, procedura de ratificare este efectuată direct de preşedintele ţării, Senatul îşi dă acordul. Acum, şeful statului, Joe Biden, va semna documentele relevante privind intrarea Stockholmului şi Helsinkiului în NATO şi le va trimite alianţei.
Pe 18 mai, Stockholm şi Helsinki au solicitat să adere la alianţă, dar Turcia a blocat imediat procesul de aderare, cerând acestor ţări să declare teroriste organizaţiile kurde, să extrădeze la Ankara pe cei acuzaţi de terorism sau de participare la tentativa de lovitură de stat din 2016 şi să ridice interdicţia asupra furnizării de arme Turciei.
Pe 28 iunie, înainte de începerea summitului NATO de la Madrid, au avut loc discuţii între preşedintele turc Tayyip Erdogan, preşedintele finlandez Sauli Niinistö, premierul suedez Magdalena Andersson şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Pe baza rezultatelor lor, a fost semnat un memorandum care permite celor două ţări să adere la NATO. Aderarea Finlandei şi Suediei la NATO trebuie ratificată de toţi membrii blocului. Până în prezent, peste 20 din cele 30 de ţări care alcătuiesc alianţa au făcut acest lucru.
Miercuri devreme, Concerned Veterans for America, o organizaţie care reprezintă personalul militar american pensionat, a cerut Senatului SUA să voteze împotriva extinderii NATO. „Aderarea Finlandei şi Suediei la NATO ar putea costa SUA miliarde de dolari, ar necesita desfăşurarea regulată a forţelor în ambele ţări şi ar putea creşte riscul unei confruntări cu o Rusie cu arme nucleare”, a avertizat Dan Caldwell, consilier principal CVA. , într-o declaraţie publicată pe site-ul organizaţiei.
