Specialiștii și reprezentanții Puterii nu văd cu ochi buni sesizarea CJUE pe tema neprimirii României în Schengen, fiind de părere că o decizie ar putea veni după ani buni, iar relația cu Austria ar putea fi deteriorată.

Sesizarea CJUE s-ar putea să nu ajute situația României pentru aderarea la Schengen FOTO Shutterstoc

Eurodeputatul PMP (familia PPE) Eugen Tomac a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cerând instanței să constate nelegalitatea deciziei prin care Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) a respins, pe 8 decembrie 2022, aderarea României la spațiul Schengen. Mai precis, Tomac a depus „o acțiune în anulare”, în calitate de „reclamant neprivilegiat”, ca eurodeputat (reclamanții privilegiați fiind Comisia Europeană, Parlamentul European sau statele afectate de o decizie), invocând încălcarea mai multor articole din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene și Carta drepturilor fundamentale ale UE. Eurodeputatul susține că, din moment ce structurile Comisiei Europene au dat aviz pozitiv pentru că România respecta criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen, așa cum cere legislația europeană, avizul Consiliului JAI trebuia să fie favorabil.

Austria poate continua blocajul

Demersul eurodeputatului e văzut drept ineficient de toți actorii politici și specialiștii consultați. Contactat de „Adevărul”, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu e de părere că demersul e cu două tăișuri. „Aici trebuia gândită cu mare atenție și mai ales cu profesionalism sesizarea. Așteptarea ar fi ca un stat să-și schimbe decizia suverană, în urma unei decizii a CJUE. Asta e ideea, dar unele decizii sunt politice. După părerea mea, mult mai utilă ar fi fost declanșarea unei proceduri de infringement. Prin decizia Vienei la respingerea aderării la Schengen, practic s-au contrazis, s-au încălcat concluziile echipelor de evaluare ale CE”, a precizat Diaconescu.

Fostul ministru a precizat că cel puțin doi ani ar trebui să aștepte România pentru răspuns, plus că ne-am putea lovi de o deteriorare a relațiilor cu Austria. „În mod clar ar putea fi folosit ca argument politic de Austria pentru a continua blocajul”, a afirmat Diaconescu, care a subliniat că reprezentanții României pe dosarul Schengen au intrat „nepregătiți” la Consiliul JAI din 8 decembrie, ceea ce a dus și la răspunsul politic negativ.

Nu în ultimul rând, Diaconescu a arătat că CJUE ar putea fi reticentă la a da un răspuns favorabil, pentru că ar crea un precedent: „Noi, aici, am avea o politică de precedent. Dacă un europarlamentar acționează, indiferent de temeiurile politice și de acțiunea pe care o vizează și ar avea câștig, ar însemna că deschidem cutia Pandorei”.

Nici Teodor Meleșcanu, fost ministru de Externe, nu dă șanse prea mari demersului făcut de șeful PMP, arătând că sesizarea ar putea fi respinsă ca inadmisibilă de către CJUE, dar și că un răspuns din partea instanței europene ar putea veni foarte greu, pentru că nu are cum să se regăsească în rândul temelor principale de pe agenda instituției.

La jumătatea lunii decembrie, liderul diplomației de la București, Bogdan Aurescu, preciza într-o intervenție publică de ce România nu alege să sesizeze CJUE. Motivele: i) Curtea nu poate obliga un stat să voteze într-un anume sens; ii) durata medie a procedurii este de 21,8 luni. „Pentru acest tip de procese, CJUE are o jurisprudență extrem de redusă. Au fost doar șase hotărâri care s-au pronunțat pe acest tip de procedură stat contra stat”, afirma Aurescu, la Digi 24.

Scepticism și din partea Coaliției

Eurodeputatul PNL Daniel Buda a precizat că o asemenea acțiune, pe lângă faptul că n-ar ajuta, ar putea determina Austria să spună că trebuie sistate negocierile până vine răspunsul CJUE. „Nu ajută cu nimic România. O soluționare a unei astfel de solicitări durează foarte mult. Au mai fost discuții legate de posibilitatea acționării celor două state la CJUE. S-a concluzionat că mai mult ne încurcă un astfel de demers, decât ne ajută, deoarece pentru noi perspectiva este de a intra în spațiul Schengen anul acesta, ori o astfel de acțiune în fața CJUE durează cel puțin doi-trei ani”, a punctat Buda, care a subliniat că statul român nu se va alătura demersului.

„Un astfel de demers ne-ar fi încurcat pentru că exista pericolul ca, în ipoteza în care statul ar fi făcut o astfel de acțiune, să se spună din partea celor două țări (n.r. - Austria și Olanda): nu-i nimic, este o acțiune în Justiție, așteptăm până se pronunță Curtea” a mai punctat liberalul.

Întrebat despre demersul lui Tomac, eurodeputatul Victor Negrescu (PSD) a precizat: „Personal, susțin varianta instituțională a sesizării CJUE. Eu am scris și președintei CE, și președintei Parlamentului European, ca instituțiile acestea să facă demersul. Un demers care pleacă de la o persoană riscă să nu conducă la efectul scontat. În luna martie va fi în Comisia pentru petiții o discuție amplă despre acest subiect. Cred că acea discuție era de folos. Așa cum spus și în trecut, e important ca înainte de a sesiza să epuizăm celelalte căi diplomatice, să recurgem la acest tip de procedură în ultimă instanță. Durează mult”.

Evaluarea care durează

De altfel, eurodeputatul PSD a salutat ca gest politic, al unui reprezentant al Opoziției, demersul lui Tomac, dar a precizat că până la o decizie pot trece niște ani. „În primă instanță contează ca acea solicitare să fie luată în calcul de CJUE. Când vorbim de un act individual, procesul de evaluare durează mult și durează preluarea cazului. Procesul, după ce cazul e în luat în considerare, poate dura 2 ani”, a completat Negrescu. Nu în ultimul rând, social-democratul susține că deși România e îndreptățită să ceară repararea situației, există riscul unei reacții negative a Austriei.

„Există riscul ca demersul să fie interpretat negativ. Să așteptăm martie, când e Consiliul JAI, să vedem perspectivele aderării. Apoi să ne gândim dacă e nevoie de demersuri mai radicale”, a conchis Negrescu.