Sfânta Liturghie arhierească, săvârşită de Patriarhul Daniel de ziua Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, va săvârşi, miercuri, începând cu ora 9,00, Sfânta Liturghie arhierească de ziua Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală.
Manifestările dedicate Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou au debutat joia trecută, când Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Nectarie de la Eghina au fost scoase spre închinare în pridvorul Catedralei Patriarhale.
Sâmbătă dimineaţă, Sfintele Moaşte au fost aşezate spre închinare în Baldachinul Sfinţilor, urmând ca joi, după închinarea ultimului credincios, să fie aşezate din nou în Catedrala Patriarhală.
Din motive sanitare, raclele cu Moaştele Sfinţilor au fost acoperite fiecare cu un capac transparent, ce va fi dezinfectat permanent.
Participarea la manifestări, organizate de Arhiepiscopia Bucureştilor în colaborare cu Patriarhia Română, se va desfăşura, ca şi anul trecut, "cu respectarea atentă a măsurilor sporite de precauţie, ordine şi protecţie igienico-sanitară" impuse de actualele condiţii pandemice din Capitală, transmite Patriarhia.
***
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte se află în Catedrala Patriarhală, este pomenit de Biserica Ortodoxă Română la 27 octombrie.
Sfântul Dimitrie a trăit în timpul împăraţilor româno-bulgari Petru şi Ioniţă Asan şi era dintr-un sat, Basarabov, aşezat pe marginea apei Lomului.
La început a fost păstor de vite în satul lui, apoi văzând că toate ale lumii sunt trecătoare, a ieşit din satul său şi s-a aşezat mai întâi într-o peşteră din apropierea acestuia, iar apoi s-a făcut monah la mănăstirea care era înăuntrul peşterii.
Prin ostenelile sale multe, postul, rugăciunea şi privegherile pe care le făcea s-a învrednicit şi de darul facerii de minuni. Sfântul Dimitrie şi-a cunoscut şi vremea ieşirii sufletului din trup când, intrând în mijlocul a două pietre, şi-a dat prealuminatul său suflet în mâna lui Dumnezeu.
Mulţi ani nimeni n-a ştiut de trecerea la cele veşnice a Sfântului Cuvios Dimitrie. Moaştele Sfântului au fost scoase la lumină în chip minunat, prin lucrare dumnezeiască. După ce vestea descoperirii s-a aflat atât în sudul Dunării, cât şi în nord, numeroşi credincioşi de pe ambele maluri se îndreptau spre satul Basarabov pentru a se închina cinstitelor moaşte şi a cere Sfântului Dimitrie ajutor şi mijlocire în faţa Părintelui ceresc.
Între anii 1768-1774, în timpul războiului ruso-turc, un general rus a dorit ca sfintele moaşte să fie ridicate şi trimise în Rusia. Ajungând cortegiul cu racla în Bucureşti, un negustor bogat şi mitropolitul Ţării Româneşti l-au rugat pe general să lase sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie poporului român, ca o mângâiere pentru multele pagube materiale şi suferinţe îndurate de români în cursul acelui război.
Cererea a fost ascultată şi moaştele au fost aşezate cu mare cinste în Catedrala mitropolitană din Bucureşti în iulie 1774. În felul acesta, Sfântul Dimitrie cel nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucureştilor şi al întregii Ţări Româneşti.
Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat oficial Ocrotitorul oraşului Bucureşti de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), iar din anul 1955, cultul său a fost generalizat în toată ţara. AGERPRES
