Luke Kemp, academician de la Cambridge, a scris într-o nouă carte despre cum ar arăta societatea dacă ar veni sfârșitul lumii. Cu toate acestea, el a explicat că de multe ori prăbușirea unei societăți a adus și beneficii.

Într-o nouă carte cutremurătoare, academicianul de la Cambridge Luke Kemp ajunge la o concluzie sumbră: toate societățile și imperiile se prăbușesc, avertizează el, pentru că se alimentează dintr-o lăcomie nesustenabilă, scrie Daily Mail.

Dr. Kemp numește „Goliați” aceste societăți, după uriașul biblic care părea invincibil până când o singură piatră aruncată cu praștia l-a doborât.

El spune că fiecare civilizație din istorie a fost „autodistructivă”. Tiparul este mereu același: inegalități uriașe între o elită restrânsă și masele de oameni obișnuiți. De aici apare dezechilibrul în luarea deciziilor, căci cei aflați la putere – fie împărați, președinți sau directori executivi – rescriu regulile în favoarea lor.

Civilizațiile sunt treptat golite pe dinăuntru prin corupție, lupte interne, expansiune excesivă, distrugerea mediului și ceea ce Kemp numește „mizeria maselor”. Colapsul infrastructurii, al sistemelor politice și al statului de drept le face vulnerabile la secetă, incendii, cutremure, tsunami, inundații, războaie sau epidemii – evenimente care altfel ar fi gestionabile, dar care devin lovitura de grație.

Cercetător principal la Centre for the Study of Existential Risk al Universității Cambridge, Kemp arată că de multe ori prăbușirea unei societăți a adus și beneficii, deși locale și cu prețul unor morți și dezastre.

Autorul a vorbit și despre schimbările climatice, care se produc acum cu o viteză fără precedent – de zece ori mai rapidă decât încălzirea globală care a provocat cea mai mare extincție în masă din istoria planetei: Marea Moarte Permiană, care a șters între 80 și 90% din formele de viață acum 252 de milioane de ani.

În 2023, sute de cercetători în inteligență artificială, inclusiv șefii unor companii de top precum Google DeepMind, au avertizat public asupra riscului real ca programele pe care le dezvoltau să devină ostile… capabile să ne înrobească sau să ne extermine.

Faptul că până acum omenirea nu a fost mistuită de un cataclism nu este, avertizează Kemp, o dovadă că acest lucru nu se va întâmpla. Întrebarea este doar cât de rău va fi.

El definește „colapsul societal” drept prăbușirea unui stat, însoțită de dezastru economic și moarte în masă. Orice mai mic de 10% din populația globală pierdută nu se califică drept colaps total la scară mondială. Asta s-a întâmplat în trecut și omenirea și-a revenit.

Un dezastru global, posibil scenariu de sfârșit al lumii

Un dezastru global care ar distruge rețeaua delicată de telecomunicații și distribuție alimentară ar putea transforma rapid civilizația în haos. Kemp amintește Evenimentul Carrington din 1859, o erupție solară masivă care, dacă ar lovi azi, ar arde mare parte din infrastructura electrică.

Fără sateliți, computere și internet, sistemul bancar, serviciile medicale, rețelele de telefonie și multe vehicule – de la mașini la avioane militare – ar înceta să funcționeze, la propriu, într-o clipă. Estimările cele mai bune plasează probabilitatea unui astfel de eveniment la 20,3% pe deceniu – sau 50/50 până la mijlocul acestui secol.

Puțin optimism există printre miliardarii care au beneficiat cel mai mult de pe urma computerelor și internetului.

Peter Thiel, mintea din spatele sistemului de plăți online PayPal, are un avion privat pregătit să-l ducă la buncărul său din Noua Zeelandă. În 2011, el a cumpărat o fostă fermă de oi de 477 de acri pe Insula de Sud, ca refugiu împotriva Apocalipsei. De asemenea, și-a aranjat cetățenia neozeelandeză, în ciuda faptului că a petrecut doar o duzină de zile în țară (cerința obișnuită fiind de 1.350 de zile).

Poziția insulei, adânc în emisfera sudică, o face bine plasată – teoretic, cel puțin – pentru a rezista la cea mai gravă parte a radiațiilor nucleare, în cazul în care un război nuclear ar escalada până la „distrugere reciprocă asigurată”. De asemenea, ar fi relativ izolată în eventualitatea unei noi pandemii.

Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a dezvăluit că el și Thiel au o înțelegere prin care, dacă prăbușirea societății ar fi iminentă, se vor îmbarca într-un avion privat și vor zbura împreună către buncăr.

Kemp indică „o întreagă industrie a conacelor-buncăr fortificate și de lux, cu piscine, crame, grădini artificiale pentru plajă în lumina soarelui simulat și ferme hidroponice subterane, de la Texas la Cehia… într-un caz, chiar cu o duzină de foști membri ai forțelor speciale SEAL ale Marinei SUA”.

Fostul magnat al criptomonedelor Sam Bankman-Fried, considerat odinioară cel mai bogat om din lume sub 30 de ani, înainte de a fi încarcerat pentru fraudă anul trecut, a vrut să meargă și mai departe și să cumpere insula Nauru din Pacific, în Micronezia, ca refugiu pentru el și familia și prietenii săi extrem de bogați.

Ce se întâmplă cu țările dezvoltate

Miliardarii ar putea să se pregătească pentru o prăbușire globală, dar cei foarte săraci sunt cei care au cele mai mari șanse să treacă prin ea. Dacă industriile lumii se opresc, țările dezvoltate, care depind de importurile de alimente, vor fi lovite primele.

Apoi, pe măsură ce rezervele de îngrășăminte și pesticide se epuizează, marii producători din America de Nord și Europa, China și India își vor vedea producția prăbușindu-se. Randamentele de grâu, orez, porumb și soia vor scădea cu cel puțin 75%.

În Africa, unde fermierii de subzistență folosesc mult mai puține substanțe chimice, producția de orez ar putea scădea doar cu 25% și cea de soia cu doar 5%. Va exista foamete, dar nu la scara dezastrului suferit de țările mai bogate.

Țările în curs de dezvoltare, pe de altă parte, sunt cele mai expuse riscului schimbărilor climatice. Aproximativ 30 de milioane de oameni trăiesc în prezent în locuri de pe planetă unde temperaturile medii anuale depășesc 29°C.

Dar dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă la nivel mediu sau ridicat, se estimează că până în 2070 aproximativ 2 miliarde de oameni vor trăi în aceste condiții toride. Acest lucru va provoca migrații masive către zone mai reci, dar va devasta și agricultura. Suprafața de teren viabilă pentru culturile de porumb și grâu s-ar înjumătăți.