România a fost în prima linie a atacurilor Troicii FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană cu privire la drepturile lucrătorilor, iar sfaturile cu privire la piața muncii ale FMI au subminat democrația, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES Sharan Burrow, secretar general al Confederației Internaționale a Sindicatelor (International Trade Union Confederation - ITUC).

Potrivit acesteia, în 2011, Guvernul român, "împins" de Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană, a slăbit dramatic legislația muncii, cu consecințe grave atât pentru sindicate cât și pentru patronate.

De asemenea, Sharan Burrow a precizat că Indicele ITUC Global al Drepturilor pe 2015 clasează România pe locul 4 pe o scară de 5 și constată încălcări sistematice ale drepturilor angajaților.

AGERPRES: Cum considerați activitatea sindicatelor din România?
Sharan Burrow: România a fost în prima linie a atacurilor Troicii FMI, Banca Mondială și Comisia Europeana cu privire la drepturile lucrătorilor. Sfaturile cu privire la piața muncii ale FMI, ca parte a Troicii, au subminat democrația și se apropie de dictatura economică.

Instrumente de distribuție a bogăției, cum ar fi negocierea colectivă, au fost înlăturate. Dovezile arată că țările cu sindicate puternice, o acoperire mare a negocierii colective și sisteme de negociere colectivă sincronizate au avantaje economice distincte.

Studiile efectuate de Organizația Internațională a Muncii au constatat că impactul social al reformelor pare să fi fost în dauna parteneriatului social, a negocierii colective și a calității angajării.

Reformele au făcut să fie mult mai dificil pentru sindicate și organizațiile patronale să funcționeze în mod eficient. Din 2011, când Legea Dialogului Social a intrat în vigoare, înscrierea în sindicate a scăzut și există o reducere considerabilă a numărului de organizații patronale care sunt în măsură, în conformitate cu noile criterii legale, de a obține statutul de "reprezentative".

Reformele au avut un impact negativ asupra instituțiilor naționale de dialog social, în general, una dintre consecințele imediate fiind faptul că Consiliul Economic și Social nu mai funcționează în mod eficient.

Reglementarea prin negocieri colective în România a fost slăbită în mod semnificativ. Un număr de termeni de angajare și de condiții de muncă, inclusiv salariul minim pe economie, au fost anterior negociate și stabilite printr-un acord colectiv național care a acoperit toți angajații din țară.

Efectul cumulativ al eliminării, în primul rând, a negocierii colective la nivel național, în al doilea rând al înăspririi criteriilor de extensie la nivel sectorial și, în al treilea rând, al necesității unei majorități absolute a membrilor pentru un sindicat de a se angaja în negocieri colective la nivel de companie, este faptul că peste 1,2 milioane de lucrători, în special cei angajați de către companiile cu mai puțin de 20 de salariați sunt în mod efectiv excluși de la negocieri colective, cu un impact negativ imediat asupra nivelurilor salariale și a condițiilor de muncă, în general.

AGERPRES: Salariile mici au fost de ani de zile unul dintre cele mai importante avantaje ale economiei românești. Cum este posibil ca salariile să crească fără a afecta economia?
Sharan Burrow: Criza economică mondială nu a fost depășită, iar impactul politicilor de austeritate eșuate afectează încă sistemul internațional, cu sute de milioane de angajați care lucrează lipsiți de puterea de cumpărare necesară pentru relansarea creșterii economice, iar șomajul și economia informală au rămas o realitate tragică pentru aproape o jumătate din populația lumii.

În 2011, Guvernul Român, împins de FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, a slăbit dramatic legislația muncii, cu consecințe grave atât pentru sindicate cât și patronate. Ca rezultat, mai mult de un milion de muncitori au fost excluși din negocieri colective, ceea ce a lovit greu veniturile familiilor lor și a fracturat în mod efectiv piața forței de muncă. Acesta a fost unul dintre primele exemple de eșuare a politicilor "de austeritate", care au fost catastrofale pentru mai multe economii naționale din Europa și au afectat serios familiile muncitorilor.

Lipsa reglementării prin acorduri colective pune o presiune mai mare asupra Guvernului pentru a reglementa locurile de muncă. Într-adevăr, inspectorii de muncă au raportat o creștere semnificativă a muncii la negru, în ultimii ani.

Există un risc de o criză și mai profundă, care va crește dacă guvernele nu își asumă responsabilitatea de a reglementa sectorul financiar și de a acționa în forță împotriva corupției, a evaziunii fiscale la nivel mondial, și de a crea baza pentru o creștere reală și de distribuire echitabilă a bogăției.

Camera de Comerț Americană a atacat în mod deschis legislația muncii în țări precum România, Moldova, Portugalia și Spania. Uitați-vă la un atac asupra legislației muncii și veți găsi AmCham în spate. Guvernele sunt prea dispuse să se încline în fața voinței acesteia.

AGERPRES: Cum ați caracteriza piața europeană a muncii?
Sharan Burrow: Avem un model de afaceri care se bazează pe salarii mici, lucrătorii știu că este scandalos; familiile lor știu că este scandalos. Guvernele știu, dar nu au curajul de a acționa. Lumea a ajuns la un punct critic, 60 la sută din comerțul mondial este acum condus de afaceri mari, care, fără scuze, folosesc un model de afaceri bazat pe exploatare și abuz privind drepturilor omului în lanțurile de aprovizionare.

Guvernele ar trebui să implementeze și să întărească statul de drept, astfel încât companiile să plătească impozite și să plătească salarii cu care oamenii pot trăi. Și dacă guvernele acordă prioritate demnității nivelului de protecție socială pentru oamenii lor — venitul de bază și serviciile publice care asigură sustenabilitatea și liniștea comunității — cursa nesfârșită în jos s-ar opri și am putea reconstrui dreptatea economică.

AGERPRES: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, cele mai eficiente soluții în problema migranților?
Sharan Burrow: Lumea se confruntă cu cea mai gravă criză de refugiați, de la al Doilea Război Mondial. Am văzut umanitatea cetățenilor din Turcia care și-au deschis porțile pentru oameni din Siria, pe care i-au tratat ca oaspeți. Sindicatele și lucrătorii din Europa au oferit sprijin și asistență pentru refugiații care aveau nevoie disperată.

Numărul de persoane care au ajuns în Europa este gestionabil, deși 86% dintre refugiații din lume se află în țările în curs de dezvoltare. Eșecul de a demonstra solidaritatea pentru viața umană este respingător și creșterea xenofobiei în sfera politică este dezolantă. Există frica privind noii sosiți care amenință să ia locuri de muncă, fără niciun plan serios pentru îmbunătățirea infrastructurii, crearea de locuri de muncă și producere de creștere economică pentru a crea un viitor mai bun și a oferi oportunități pentru toți este o miopie.

Refugiații trebuie să beneficieze de demnitatea dreptului de a lucra în economia formală, cu respectarea deplină a standardelor de muncă.

AGERPRES: Care sunt cele mai presante probleme cu care se confruntă în prezent Europa și, în special, Uniunea Europeană, din punctul dumneavoastră de vedere?
Sharan Burrow: Suntem profund îngrijorați de atacurile asupra drepturilor de către guvernele din fiecare regiune și, în general, de închiderea spațiului democratic. Această tendință necesită un răspuns robust — la nivel național, regional și internațional. Guvernele trebuie să respecte angajații și să înceteze a ceda presiunilor neîncetate pentru slăbirea drepturilor pe care le fac unele dintre cele mai puternice corporații din lume.

Congresul European al Sindicatelor a promovat o Europă mai bună bazată pe solidaritate și egalitate, justiție socială și coeziune, pace și democrație. Este nevoie de politici pentru creștere economică durabilă, ocupare deplină a forței de muncă, locuri de muncă de calitate, plată corectă, servicii publice de calitate, educație și formare, impozitare corectă, bună guvernare, mobilitatea voluntară și echitabilă, egalitatea între sexe și respectarea drepturilor fundamentale. Este nevoie de un model economic diferit în Europa și în lume și un proces de dezvoltare care să respecte oamenii și mediul.

Indicele ITUC Global al Drepturilor pe 2015 clasează România pe locul 4 pe o scară de 5 și constată încălcări sistematice ale drepturilor. De la concedierea membrilor de sindicat de către Wizz Air, cerințe excesive în ceea ce privește reprezentativitatea sindicatelor necesară pentru negocierea colectivă și excluderea unor aspecte din domeniul de aplicare al negocierilor colective toate prezintă un risc pentru angajații din România.

Drepturi și libertăți democratice — libertatea de asociere, dreptul de a organiza și dreptul la grevă, separarea puterilor, un sistem judiciar independent — acestea sunt printre ingredientele esențiale pentru a asigura un viitor drept.

Cu toate acestea, revenirea autoritarismului, chiar și în democrații, este mult prea reală atât pentru organizațiile societății civile cât și pentru sindicate, și este bariera pentru viitorul pe care îl căutam.

Guvernele represive și aliații lor din cadrul companiilor au intensificat eforturile în distrugerea spațiului democratic. Sindicatele, organizațiile societății civile și mișcările sociale care cer drepturi democratice și libertăți, salarii echitabile, standarde de mediu și justiție climatică, împreună cu eliminarea evaziunii fiscale, a corupției și a altor măsuri de justiție socială sunt privite ca o amenințare la adresa concentrării puterii de care beneficiază o elită mică, dar puternică și bogată. Raționamentele variază, de la o agendă de securitate raspândită în multe țări din cauza amenințărilor teroriste la măsuri de austeritate în alte țări și necesitatea de a atrage investiții străine, dar toate au fost folosite pentru a propaga legi represive și politici care restricționează participarea democratică și acțiunea colectivă.

AGERPRES: Cum credeți că percep angajații rolul sindicatelor?
Sharan Burrow: Sondajul Global realizat de ITUC în rândul populației din 14 țări arată niveluri uriașe de sprijin pentru ceea ce înseamnă sindicatele. Oamenii susțin o gamă largă de legi ale muncii, inclusiv dreptul la grevă.

Peste 90 la sută dintre persoane susțin puternic legi care protejează sănătatea și securitatea lucrătorilor; stabilesc un salariu minim, dau angajaților dreptul la negociere colectivă, ajută la întărirea dreptului de a adera la un sindicat și protejează dreptul la grevă.

Mai mult de doi din trei respondenți (63%) sunt de acord că locurile de muncă unde există un sindicat ce reprezintă lucrătorii oferă salarii mai bune, condiții de securitate și sănătate pentru lucrători. Mai mult de trei din patru respondenți la nivel mondial (76%) consideră că este important ca sindicatele să joace un rol activ în societate.

AGERPRES: Care sunt cele mai importante obiective ale ITUC pentru perioada următoare?
Sharan Burrow: În timp ce politicile internaționale pentru climă și dezvoltarea durabilă au primit un impuls în 2015, cu acordul privind clima de la Paris și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, creșterea inegalităților, salariile mici și creșterea numărului de șomeri vor pune presiuni asupra acordurilor globale.

Industria are nevoie să se transforme într-un ritm pe care nu l-am văzut înainte pentru a asigura un viitor durabil, dar această transformare trebuie să fie o tranziție pentru toți lucrătorii și să includă pensii sigure, protecție socială, aptitudini și redistribuire pentru lucrători, cu reînnoirea economică pentru comunitățile vulnerabile.

Sclavia modernă este acum o preocupare internațională importantă datorită preocupărilor sindicatelor în jurul muncii forțate. România ar putea adera alături de Niger, Marea Britanie și Norvegia în ratificarea Protocolului privind Munca Forțată al Organizației Internaționale a Muncii pentru a moderniza legile de combatere a acestei sclavii.

Presiuni asupra statelor din Golf precum EAU și Qatar din partea fanilor fotbalului, muncitori, oamenilor de afaceri și guvernelor vor continua să crească în 2016 în condițiile în care sistemul kafala sub care milioane de muncitori migranți construiesc economiile din Golf este expus ca sclavie modernă.

Am început să vedem o schimbare așteptată de mult timp în atitudinea guvernelor cu privire la comportamentul companiilor multinaționale, care rezultă din acțiunea sindicatelor pentru o soluționare în scandalul de evaziune fiscală a întreprinderilor și incapacitatea de a reglementa comportamentul întreprinderilor multinaționale (MNE-urile), în condițiile în care acestea caută să își sporească profiturile prin sărăcirea muncitorilor.

Cercetare ITUC arată că 50 companii cu un venit combinat de 3.400 miliarde de dolari au o forță de muncă ascunsă de 116 de milioane de persoane fără drepturi și protecție. Aceste companii au puterea de a reduce inegalitatea. ITUC va continua campania sa de a expune modelul de afaceri care sărăcește milioane de oameni.

Sindicatele vor organiza lucrătorii din fiecare sector și în fiecare loc, construind puterea sindicatelor de a transforma economia mondială și apărând democrația și drepturile.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii