Președinta Ungariei, Katalin Novak a respins prin veto o lege considerată discriminatorie față de persoanele LGBTQ+, îndemnând parlamentul să elimine un paragraf controversat care ar face legală raportarea anonimă a anumitor cupluri de același sex către guvern, notează Politico .

FOTO Inquam Photos/George Călin

Parlamentul ungar a aprobat la începutul acestei luni o lege care, în teorie, transpune o directivă a UE care protejează denunțătorii, dar care ar permite, de asemenea, ca oamenii să îi poată denunța pe cei care contestă „rolul recunoscut constituțional al căsătoriei și al familiei” și pe cei care contestă drepturile copiilor „la o identitate corespunzătoare sexului lor la naștere”.

Acest lucru, a declarat președintele ungar Katalin Novak într-o scrisoare adresată Adunării Naționale, merge dincolo de transpunerea legislației UE, deoarece capitolul controversat „nu întărește, ci mai degrabă slăbește protecția valorilor fundamentale”.

Parlamentarii pot trece peste veto-ul lui Novak, potrivit Bloomberg. Oricum, aceasta constituie o mustrare rară a premierului ungar Viktor Orbán.

Orbán a luat măsuri drastice împotriva drepturilor LGBTQ+ timp de mai bine de un deceniu. La un an după ce a venit la putere, în 2010, partidul său a adoptat o nouă Constituție care interzice căsătoriile între persoane de același sex. Ulterior, documentul a fost modificat pentru a interzice cuplurilor de același sex să adopte copii.

Acest lucru a pus Budapesta în conflict cu Bruxelles-ul.

Comisia Europeană a acuzat Ungaria în faţa celei mai înalte instanţe juridice a blocului comunitar pentru adoptarea unei legi care, în opinia executivului UE, discriminează persoanele pe baza orientării lor sexuale şi a identităţii de gen. Este vorba de legea „anti-propagandă” prin care Ungaria încearcă să interzică accesul minorilor la conţinutul care „promovează sau prezintă” ceea ce numeşte „divergenţa faţă de identitatea de sine corespunzătoare sexului la naştere, schimbarea de sex sau homosexualitatea”.

Parlamentul European şi Comisia Europeană, alături de peste alte 10 ţări europene, s-au alăturat procesului de la Curtea Europeană de Justiţie împotriva legii maghiare, considerând că legea încalcă normele UE privind piaţa internă, drepturile fundamentale ale persoanelor şi valorile UE.