Tot mai multe persoane sunt singure de sărbători și tot mai greu reușesc să găsească un strop de fericire. Ce trebuie să facă pentru a depăși această perioadă, ne spune psihologul Ramona Pantea.

Persoanele singure pot considera perioada sărbătorilor (Paște, Crăciun) ca fiind stresantă, ca urmare a modului în care interpretează și evaluează situațiile. Specialiștii arată că acestea au convingeri, percepții disfuncționale, care produc dispoziții depresiv-anxioase, ideații suicidare (în cazurile severe), apar stări de activare crescute în care sunt eliberați hormonii stresului (apare puls neregulat, tensiune arterial, tulburări digestive, etc.) niveluri reduse de reglare a sistemului imunitar.

Arădeanca Ramona Pantea este psiholog expert, psihoterapeut specializat în Psihoterapie cognitiv-comportamentală.

„Lipsa unui suport psiho-afectiv adecvat (familie, prieteni) a persoanelor poate contribui la evaluarea negativă a sărbătorilor. Să reținem că emoțiile, comportamentul, reacțiile biologice sunt determinate în mare măsură de modul nostru de gândire, nu de evenimente. Comunismul a desființat Psihologia, astfel avem o gândire predominat irațională, formată din cerințe absolutiste, catastrofare, intoleranță la frustrare, evaluare globală negative, suprageneralizare, de exemplu: «Ar trebui să am pe cineva/n-ar trebui să fiu singur/ă, altfel e groaznică viața, nu o mai suport/nu mai rezist, toată lumea are pe cineva sau familie, eu voi fi întotdeauna nefericit/ă»”, spune psihologul arădean.

Ramona Pantea ne dă 17 sfaturi raționale pentru a fi sănătos și fericit

1. Tu ești creatorul și stăpânul emoțiilor

Numai TU eşti răspunzător pentru emoţiile şi comportamentele tale, precum şi pentru simptomele din organismul tău. Cum gândeşti aşa te simţi, ca de exemplu: tu gândeşti că eşti lipsit de valoare, fiindcă X te-a părăsit sau nu ai reuşit să obţii ceea ce vrei; vei experienţia furie-mânie, depresie, frică–anxietate şi vei retrăi situaţiile cu intense emoţii, astfel te vei izola, vei evita situaţii asemănătoare sau vei fi agresiv în comportament fizic şi verbal, punându-ţi şi etichete gen: „fraier, nulitate, prost, slab etc.”

E grea afirmaţia aceasta care-ţi spune expres cine are puterea în viaţa ta, este grea pentru că ai fost constant învăţat de cei importanţi pentru tine că situaţia sau ceilalţi sunt vinovaţi: „El m-a umilit”, „Situaţia este îngrozitoare”, „Nimeni nu mă iubește”, „Voi fi mereu singur/ă”

Ei bine, raportează-te la alţii fiind conştient că eşti la fel de valoros ca persoană, ca ei, conştient că tu singur poţi să te distrugi sau să te faci fericit prin gândurile tale!

Tu nu eşti o frunză în vânt: atunci când nu ai persoane lângă tine, nu înseamnă că nu vei avea în viitor sau nu poți să te bucuri de sărbători, de fiecare zi din viața ta.

2. Renunţă la a da ordine

A-ţi da ordine ţie însuţi nu e un mod optim pentru a reuşi ceea ce îţi doreşti, deoarece pretenţia ta nu e obligatoriu să se împlinească doar pentru că ceri tu la modul imperativ. Nici dacă dai ordine celorlalţi nu fi sigur că se vor grăbi să execute. Nimănui nu-i plac dispoziţiile sau pretenţiile absolutiste, nici altora, nici chiar ţie!

Acest TREBUIE este o cerinţă absolutistă care nu stă pe nici o dovadă logică şi nici nu este pragmatică: te ajută? Unde scrie că n-ar trebui să trecem printr-o situaţie rea, neplăcută?

Alege să foloseşti preferinţe nondogmatice: „Mi-aş dori, mi-ar plăcea, aş prefera”; observă că vei fi mult mai dispus să faci ce doreşti, să foloseşti energia pentru a reuşi şi te vei simţi bine! În cel mai rău caz vei simţi dezamăgire, supărare, tristeţe, adică emoţii negative, dar cu care poţi funcţiona, în comparaţie cu emoţiile dezadaptative precum furie, depresie, ruşine, gelozie, vinovăţie.

Cel care are pretenţia ca ceilalţi să se comporte aşa cum le impune el, iar lucrurile, situaţiile să fie cum vrea el, are 100% şanse să se autoînnebunească, să-şi piardă printre degete propria sănătate şi fericire. Unui astfel de om poţi să-i aminteşti că nu este Dumnezeu, ca de exemplu: „… spune să se facă lumină!” (Dan David - Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală).

3. Catastrofarea evenimentelor sau a comportamentelor

Românul catastrofează cu uşurinţa cu care respiră pentru că aşa a fost educat de mic şi asta a văzut în jurul său! Acesta este un alt cadou iraţional dăruit de comunism!

Groaznic, îngrozitor, oribil înseamnă 100% rău, neexistând altceva mai rău de atât! Cu toate acestea însă auzim zilnic că: „E groaznică vremea / ce groaznic e cutare lucru sau persoană / e groaznic că adolescentul a vorbit urât / e groaznic că sunt singur/ă”.

Încercaţi să priviţi situaţia ca fiind neplăcută, rea, uneori puteţi spune „dramatică“, în nici un caz „groaznică“. Vedeţi aspectele negative atât cât sunt, fără a le da proporţii. Acum, gândiţi-vă la situaţia pe care aţi considerat-o a fi groaznică. V-aţi gândit? Bine. Acum, puneţi-vă întrebarea: „Este această situaţie cel mai rău lucru care mi s-ar fi putut întâmpla?”

Învăţând să vedeţi situaţia aşa cum este ea, fără a o lăsa să ia proporţii, veţi dispune de puterea de a trece peste ce-i greu, veţi avea puterea de a face ceva, veţi spune că nu vă place situaţia, dar o suportaţi şi puteţi învăţa din ea sau veţi avea dovada că sunteţi puternici şi treceţi prin situaţii chiar şi atunci când aţi crezut că nu veţi reuşi!

Obişnuieşte-te să spui ce vrei, nu ceea ce nu vrei

Alegeți sugestii raționale, ca de exemplu: „Există persoane care nu au fost iubite cum și-au dorit, dar trăiesc făcându-se fericite” / „În viața mea nu am fost totdeauna iubit/ă sau înconjurat/ă de prieteni/familie, dar tot am simțit bucurie, fericire, deci pot fi fericit/ă și dacă sunt singur/ă”(Albert Ellis, Ghid pentru o viață rațională)

4. Evită expresiile: „N-am ce face”, „Asta-i viaţa”, „Niciodată n-a fost bine, întotdeauna va fi rău”, „Viaţa e ca o junglă” etc.

Starea de singurătate sau frustrare o poți tolera, nu echivalează cu ceva groaznic și nici nu e permanentă sau de neschimbat.

Dacă abandonezi sau te abandonezi acestor credinţe iraţionale te aşteaptă o dimineaţă posomorâtă cu o cupă plină de amărăciuni şi resentimente, piedici diverse care să-ţi confirme gândurile şi să-ţi întreţină starea, iar mai târziu te aşteaptă bolile somatice şi psiho-somatice (alergiile, colonul iritabil, probleme cardiovasculare, diabetul, gastrita, problemele cutanate etc.).

5. Acceptă-te necondiționat

Dacă procedăm punând etichete negative globale unui copil, acesta va învăţa că îl iubim când este cuminte şi face cum vrem noi, dar nu-l mai iubim când greşeşte sau nu face cum dorim noi. Să te accepți necondiționat presupune să accepți că ai slăbiciuni, dar nu înseamnă că ești slab.

Desființează comportamentele care nu îți plac sau care nu te ajută, fiind perseverent/ă. Prin repetiţie, noile comportamente vor deveni deprinderi. Ce faci când ai o pietricică în pantof? Te apleci, scoţi pantoful şi-l scuturi pentru a scăpa de pietricica care te rănea, nu-i aşa? Fă asta ori de câte ori ai un gând negativ disfuncţional, elimină-l, desfiinţează-l, scutură-te de el, râzi de el! Îţi vei forma deprinderea de a fi tot mai inteligent/ă emoţional!

6. Învaţă să fii ASERTIV(Ă)

Nouă, românilor, ne este greu să fim asertivi pentru că ne-a fost inoculată nevoia de a fi aprobaţi, susţinuţi şi plăcuţi de cei din jur, chiar de toţi cei din jur!

AI DREPTURI PERSONALE, respectă-le. Ceilalţi au aceleaşi drepturi, respectă-ţi drepturile tale şi pe ale celorlalţi şi vei fi fericit/ă!

Priveşte persoana în ochi sau între sprâncene când vorbeşti, stai pe ambele picioare şi evită să te uiţi în jos sau lateral. Păstrează-ţi tonul calm şi fii deschis ca atitudine şi minte.

7. Programează-ți din timp săptămânile în care sunt sărbătorile.

Preconizează nivelul de plăcere resimțit pe o scală de la 0 la 10 (0 - lipsa plăcerii, 10 - maximă plăcere). Poți nota și gradul de eficacitate și împlinire resimțit cănd ai reușit respectarea programului.

8. Gândește-te cum ai putea să oferi căldură sufletească.

Oferă atenție altor persoane, copiii din centre, vecini în etate și cu dificultăți.

9. Mergi în natură, fă poze care să te inspire

Ai putea descoperi noi aptitudini (să te exprimi altfel), participă la evenimentele sociale organizate în localitate.

10. Atunci când ai prieteni care te invită sau planifică activități.

Nu evita să petreci un timp cu ei.

11. Evită lamentarea (a-ți plânge de milă), deoarece poți crea dificultăți, nu soluții.

Te vei epuiza psihic și mental... cum gândești, așa te simți, nu te poți gândi la rău și să te simți bine.

12. Stabilește orele de culcare/trezire, evită să stai în pat peste zi

13. Evită excesele culinare și consumul de alcool

14. Folosește acest timp pentru a te cunoaște, a-ți programa subconștientul cu scheme funcționale

Apelează la un psihoterapeut să te îndrume și să înveți să-ți combați convingerile automate, să însușești tehnici de relaxare și gestionare a stresului.

15. Evită întrebările care încep cu ”dacă” sau ”de ce”

Axează-te pe ce poți face să te simți mai bine, să cauți soluții.

16. Bucură-te de orice sărbătoare care ca temă centrală viața

Pune în funcțiune capacitatea de a putea trece prin situații și de a reconstrui/renaște. În fiecare zi din viața ta este o zi de sărbătoare, e ziua ta, oferă-ți căldură sufletească, călăuzește-te, susține-te, mai ales când ți-e greu.

17. Fă-ți o listă cu produsele necesare, medicamente, cadouri

Asigură-ți astfel confortul emoțional și fizic.

„O atenție deosebită se va acorda persoanelor bolnave, în etate, fără aparținători, acestea fiind categorii vulnerabile, sunt asociații care au acțiuni caritabile, dacă fiecare dintre noi privim în jur, cu sufletul, contribuim la starea de bine acelorlalți”, încheie psihologul arădean Ramona Pantea.