Jurnaliștii de la Lumea Justiției și firma care administrează publicația online – Jurindex Media SRL deținută de Răzvan Savaliuc (foto) – sunt implicați într-o ancheta a procurorilor DNA pentru favorizarea făptuitorului și constituire de grup infracțional organizat, alături de alte persoane din mediul avocațial, au declarat pentru ziare.com surse apropiate anchetei.

Dosarul a fost deschis de DNA împotriva Jurindex Media SRL (ca persoană juridică), precum și împotriva jurnaliștilor Elena Dumitrache și George Tărâță, dar și a avocaților Victor Alexandru Todică și Roxana Daskalu, ambii din Baroul București.

Infracțiunile cu privire la care procurorii DNA fac cercetări sunt următoarele:

• Constituirea unui grup infracţional organizat (art. 367 Cod penal)
• Favorizarea făptuitorului (art. 269 Cod penal)
• Abuzul în serviciu (art. 297 Cod penal) raportat la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000
• Fals intelectual (art. 321 Cod penal)
• Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 322 Cod penal)
• Falsul În declarații (art. 326 Cod penal)

În aceeași anchetă penală este vizată și fosta judecătoare Viorica Costiniu, al cărei soț, Florin Costiniu, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte, după ce fusese trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru complicitate la infracțiuni de trafic de influență săvârșite alături de fostul senator PSD Cătălin Voicu.

Viorica Costiniu și-a folosit funcția de „președinte de onoare” a Asociației Magistraților din România, pentru a-i ajuta pe cei de la Lumea Justiției să propage public, prin intermediul mai multor articole, informații necorespunzătoare adevărului, cu caracter defăimător pentru modul în care a fost soluționată de către judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București dosarul lui Șerban Pop, fost vicepreședinte al ANAF.

Cum pun presiune pe judecători jurnaliștii Mafiei

Șerban Pop a fost trimis în judecată de DNA pentru o mită de 2,5 milioane de euro primită de la Sorin Ovidiu Vîntu, fiind condamnat în luna septembrie 2022 de către judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București la pedeapsa-record de 13 ani închisoare.

După condamnare, deși dosarul se află în curs de judecare a apelului la Înalta Curte, jurnaliștii de la Lumea Justiției început să publice mai multe articole care conțineau informații necorespunzătoare adevărului, cu scopul de a-l favoriza pe inculpatul Șerban Pop, creându-i o imagine falsă de „victimă” a procurorilor DNA și a judecătorului Alexandru Ciprian Ghiță.

Iată titlurile a două dintre articolele de pe LuJu.ro care îl vizau pe judecător:

• „Condamnare după pofta europenilor – Ireal. Judecătorul CAB Ciprian Ghiță a motivat condamnarea la 13 ani de închisoare a fostului șef ANAF Șerban Pop pe necesitatea îndeplinirii MCV”
• „Motivarea care a șocat magistratura – Mesajul judecătoarei Viorica Costiniu, președinta de onoare a AMR, pentru judecătorul CAB Ciprian Ghiță”

Nu este vorba de un derapaj punctual al jurnaliștilor de la Lumea Justiției și nici prima dată când aceștia îi „desființează” pe judecători:

• „Dorel nenorocește și la Militară – Tras pe linie moartă la Curtea Militară de Apel ca să nu mai distrugă destine la CA București, vestitul judecător George Dorel Matei a condamnat la 2 ani de închisoare un ofițer ISU, pentru culpa că și-a propus fratele la promovare”
• „Măcel Judiciar – Judecătoarea Manuela Orzață de la Tribunalul București a condus pe repede-înainte ultimul termen din procesul lui Mario Iorgulescu”
• „Condamnare în dosar făcut cu sprijinul SRI – Ex-primarul Sectorului 5 Marian Vanghelie a fost executat la Tribunalul București. Judecătoarea Cristina Maria Cristea i-a pus în cârca fostului edil 11 ani și 8 luni de închisoare pentru pretinse fapte de luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani”

Publicația anti-justiție, finanțată la greu de inculpați

Procurorii DNA au descoperit că firma Jurindex Media SRL (care administrează site-ul Luju.ro) a încasat suma de 391.325 de lei de la PSD-ul condus de Liviu Dragnea.

În plus, în perioada protestelor #Rezist, cea mai virulentă publicație împotriva reformelor din justiție (LuJu.ro), condusă de Răzvan Savaliuc, a fost plătită de grupul infracțional organizat al lui Marian Vanghelie cu 58.000 de euro, bani ce proveneau din surse publice, fraudate sistematic.

În același timp cu urmărirea penală de la DNA, două instanţe civile – Judecătoria Pitești și Tribunalul Argeș – au dispus blocarea unor articole publicate de LuJu.ro pe care magistrații le-au considerat defăimătoare pentru următoarele considerente:

• „În privinţa aparenţei dreptului, în mod corect a reţinut prima instanţă că operaţiunea tehnică de blocare de la căutare prin motorul google prin folosirea cuvintelor cheie „Ghita Ciprian Alexandru, Ghita Ciprian, judecător Ghita Ciprian Alexandru, judecător Ghita Ciprian” a celor două articole publicate pe www.luju.ro, este de natură să stopeze informaţiile cu caracter defăimător, şi care se regăsesc, atât în cuprinsul titlurilor celor două articole, cât şi în conţinutul acestora, inducând cititorilor ideea că hotărârea judecătorească la care se referă cele două articole nu corespunde exigenţelor unei motivări legale şi temeinice, „aberanta soluţie de 13 ani închisoare”, aducând atingere prestigiului de care se bucură judecătorul care a pronunţat hotărârea, reclamantul din prezenta cauză.
• Fără a antama fondul cauzei, tribunalul observă că demersul reclamantului vizează încetarea prejudicierii drepturilor sale nepatrimoniale, care sunt ocrotite de lege, iar modificarea altgoritmului de căutarea în funcţie de cuvinte cheie este o operaţiune tehnică care poate suferi schimbări şi nu urmăreşte blocarea celor două articole, care se regăsesc pe pagina de web a luju.ro.
• Prin urmare, aparenţa dreptului este în favoarea reclamantului.
• Reclamantul nu urmăreşte prin intermediul prezentului demers blocarea celor două articole, cum eronat susţin apelantele, întrucât Googleeste un motorul de căutate care prezintă utilizatorilor informaţiile într-o anumită ordine în funcţie de căutarea cerută, cum ar fi după cuvinte, iar încălcarea dreptului la libera exprimare poate să fie invocată doar de titularul acestui drept, aparenţa acestui drept nefiind în favoarea apelantelor”, se arată în motivarea Tribunalului Argeș, consultată de Ziare.com.

Ce a susținut magistratul în acțiunea civilă

Judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București arăta, în acțiunea depusă în instanță cu privire la site-ul Lumea Justiției, că jurnaliștii au depășit cu mult granițele libertății de exprimare atunci când i-au criticat motivarea condamnării lui Șerban Pop:

• „Din cuprinsul adresei nr. 498/P/2022 din 16.12.2022 a Direcției Naționale Anticorupție rezultă că s-a început urmărirea penală față de Tărâţă George, Elena Dumitrache şi Jurindex Media SRL, Viorica Costiniu, Google Bucharest SRL, Google Ireland Limited şi Google LLC, Todică Alexandru Victor, Roxana Daskalu şi societatea de avocaţi Grigorescu, Ştefanică şi asociaţii SPARL, persoane care au semnat, publicat și promovat pe motoarele de căutare Google articolele a căror blocare temporară la căutare a fost admisă în prezenta cauză.
• Odată ce în cauza nr. 498/P/2022 Direcția Națională Anticorupție a reținut că există probe că persoanele menționate au constituit un grup infracțional organizat și au publicat cele două articole în scop infracțional, aveți obligația să mențineți ordonanța președințială pronunțată de Judecătoria Pitești în prezenta cauză prin care s-a dispus blocarea urgentă și temporară la căutare a celor două articole sus-menționate până la clarificarea aspectelor de fond penal și civil”, arată judecătorul în documentul citat.

Motivarea condamnării lui Șerban Pop: „A acționat mai degrabă ca un mafiot”

La vremea respectivă, imediat ce motivarea condamnării lui Șerban Pop la 13 ani de pușcărie a devenit publică, ziare.com a arătat care au fost argumentele judecătorului Alexandru Ciprian Ghiță.

Pronunțarea magistratului a produs dezolare în rândul inculpaților și al apărătorilor acestora, într-o vreme când toți se pregăteau de prescripție, urmare a deciziei CCR din 26 mai. Așadar, condamnarea lui Șerban Pop nu s-a înscris în trendul actual al Justiției.

Judecătorul de la Curtea de Apel București a explicat în motivare de ce Șerban Pop nu scapă de răspunderea penală, arătând că au existat acte care au întrerupt cursul prescripției înainte de perioada 2018-2022, interval reținut de CCR ca fiind cel în care România nu a avut prevederi în acest sens.

• „Evaluând circumstanţele concrete ale faptei, care au importanţă pentru stabilirea genului şi cuantumului pedepsei, Curtea reține că în 2008 inculpatul (n.r. – Pop Șerban), în calitate de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, coordonator al activităților de inspecție fiscală, a pretins, în cursul mai multor întâlniri, de la martorul denunțător (n.r. – Vîntu Ovidiu Sorin), suma de 5.000.000 euro, din care a primit suma de 2.500.000 euro, în patru tranșe succesive – 500.000 euro, în data de 08.09.2008, 500.000 euro în data de 06.10.2008, 1.000.000 euro în data de 01.12.2008 si 500.000 euro în data de 23.12.2008 – în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu (…).
• Inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a utilizat un mecanism elaborat de pretindere și primire a mitei, folosindu-se de intermediarii (…), dar și de firme offshore.
• La evaluarea gravităţii faptei de luare de mită deduse judecății în prezenta cauză, Curtea are în vedere persoana inculpatului și atitudinea psihică a acestuia faţă de fapta comisă şi față de urmările acesteia.
• În ceea ce privește acest aspect, Curtea reține că, analizarea componentei cognitive (intelective) – capacitatea infractorului de a-şi reprezenta elementele infracţiunii – poate justifica ideea unei gradări a vinovăţiei spre maxim atunci când această reprezentare este clară şi certă.
• În ceea ce privește persoana inculpatului (n.r. – Pop Șerban), acesta are vârsta de 47 ani și are pregătire juridică superioară, fiind avocat în Baroului București. În aceste condiții, este evident că inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a conștientizat perfect faptul că mijloace pe care le folosește în cadrul activității infracționale reprezentau mai degrabă forme de acțiune ale crimei organizate decât preocupări ale unui demnitar al Statului Roman, astfel cum era vicepreședintele ANAF”, notează judecătorul.

Mai mult, funcțiile deținute de Șerban Pop de-a lungul carierei – consilier și șef de cabinet al ministrului de Finanțe la 27 de ani, apoi vicepreședinte al Fiscului la doar 34 de ani – au fost reținute de judecător ca fiind circumstanțe agravante pentru luarea de mită.

• „Aceste funcții obținute de inculpatul (n.r. – Pop Șerban) în zorii carierei profesionale nu l-au responsabilizat, ci dimpotrivă, l-au determinat să aleagă o viață profesională dublă, marcată de aparenta distanțare de afacerile private în care era implicat, concomitent exercitării funcției publice. (…)
• Martorul (…) consultant financiar specializat în înființarea de societăți off-shore, dar și persoană apropiată de inculpatul (n.r. – Pop Șerban), a arătat că, în intervalul 2003-2004, inculpatul i-a solicitat să se interpună prin intermediul societăților nerezidente pe care le deținea între persoana sa și afacerile pe care le avea în desfășurare.
• Prin acest mecanism, ce relevă un aplomb infracțional deosebit, inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a avut posibilitatea să își controleze în continuare afacerile, fiind în același timp la adăpostul limitărilor cauzate de cerințele legale din România în cazul funcționarilor publici. (…)
• Comportamentul inculpatului (n.r. – Pop Șerban) după săvârşirea infracţiunii, în timpul procesului penal, a fost marcat de o atitudine nesinceră, de negare a săvârșirii faptei în ciuda evidenței probatoriului administrat. În plus, în plan procesual, inculpatul, prin avocații săi aleși, a dat dovadă de o evidentă dorință de tergiversare a soluționării prezentei cauze, dorință pentru realizarea căreia nu a precupețit niciun efort”, a mai arătat judecătorul.

Șerban Pop, dat pe mâna DNA de SOV și de oamenii lui

Reamintim că Sorin Ovidiu Vîntu și unul dintre oamenii lui de bază, Zizi Anagnastopol, au „pus umărul” la trimiterea în judecată a fostului vicepreședinte al ANAF, Șerban Pop, în al doilea dosar penal, cel în care este acuzat de procurorii DNA că, pe vremea când era în funcție, ar fi cerut o mită de 5 milioane de euro, din care ar fi primit jumătate, pentru rambursări anticipate de TVA, aferente unei mega-tranzacții.

Fostul sindicalist Liviu Luca - „omul de paie” al lui Sorin Ovidiu Vîntu în acționariatul PetromService (PSV) - a vorbit în instanță, miercuri, 27 iulie 2022, despre cum „tătucul FNI” i s-a lăudat că a dat mită la vârful Fiscului pentru o rambursare ilegală de TVA de aproape 230 de milioane de lei.

Acesta este al doilea dosar penal al lui Șerban Pop, el fiind judecat și alături de Horia Simu pentru trafic de influență, în legătură cu închiderea Dosarului Cuprom de pe rolul DIICOT. În acest dosar era vizată și fosta șefă DIICOT, Alina Bica, dar aceasta a obținut achitarea la ÎCCJ.

Distribuie Distribuie Comentarii