Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

ȘOC! Gata, CCR l-a rezolvat pe Dragnea și cu interceptările din dosarele de corupție ale DNA! Fraților, CCR dă în aceste zile o adevărată LOVITURĂ de STAT!

Gata, CCR l-a rezolvat pe Dragnea și cu interceptările din dosarele de corupție ale DNA! Fraților, CCR dă în aceste zile o adevărată LOVITURĂ de STAT! Mai au să reînvie OUG 13 prin declararea ca neconstituțională a OUG 14 și-au rezolvat toate problemele penalilor! Și, pe surse se spune că o vor face în curând! Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a admis partial, miercuri, o exceptie de neconstitutionalitate referitoare la Legea 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei. Nu este clar la acest moment daca sunt dosare ale caror mandate de interceptare care sunt afectate de aceasta decizie. Romania Curata explica aici miza contestarii la CCR.

Astfel, CCR a admis, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României este neconstituțională.

Articolul 3 litera f) arata ca constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei "subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale".

Curtea a analizat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolelor 3, 10, 11 si 13 din Legea 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, in forma anterioara modificarii prin Legea 255/2013, precum si a dispozitiilor articolului 13 din acelasi act normativ, in forma in vigoare.

 În acest moment, interceptările şi filajele făcute de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN) sunt folosite ca probe în dosarele penale care vizează infracţiuni ce ţin de siguranţa naţională, dar şi în cele de drept comun, arată un material realizat de România Curată

Tradus în cuvinte simple, aceasta înseamnă că:

– în prima variantă, SRI face interceptări şi filaje pe MSN pentru infracţiunea de terorism, de exemplu, şi trimite probele la DIICOT pentru a instrumenta un dosar de terorism, infracţiune care ţine de siguranţa naţională.

– SRI face interceptări pe MSN pentru infracţiunea de terorism, dar află şi obţine probe totodată că persoanele monitorizate au comis o crimă (care nu are legătură cu terorismul) sau au făcut evaziune fiscală ori au săvârşit infracţiuni de corupţie. În această a doua variantă, SRI este obligat de lege să trimită probele astfel obţinute la parchete sau DNA pentru a fi folosite în dosarele penale obişnuite, de drept comun, să le spunem, care vizează infracţiuni ce nu ţin de siguranţa naţională.

Această a doua variantă a fost contestată la CCR ca fiind neconstituţională de un grup de inculpaţi din Bihor în dosarul nr.1672D/2016 aflat pe rolul Curţii. E vorba de Beneamin Rus, Alexandru Kiss şi alţii. Ei au ridicat exceptia de neconstituţionalitate a articolelor 3, 10, 11 şi 13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţionala a României (legea SRI).

Comunicatul integral al Curtii Constitutionale:

În ziua de 28 februarie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.3, art.10, art.11 şi art.13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, în forma anterioară modificării prin Legea nr.255/2013, precum şi a dispoziţiilor art.13 din acelaşi act normativ, în forma în vigoare.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.3 lit.a)-e) și g)-m), art.10, art.11 alin.(1) lit.d) și art.13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României, precum și a dispozițiilor art.13 din același act normativ, în forma anterioară modificării prin Legea nr.255/2013.

De asemenea, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României este neconstituțională.

Dispozitiile art.3 lit.f) Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, în forma anterioară modificării prin Legea nr.255/2013, au următorul cuprins: „Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele: f)subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale.”

În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a reţinut următoarele:

Pornind de la jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia orice ingerință în drepturile și libertățile persoanei trebuie să fie „prevăzută de lege”, cerință care nu se limitează doar la stabilirea unui anumit temei legal în dreptul intern, ci vizează calitatea legii, care trebuie să fie accesibilă, clară și previzibilă, Curtea a analizat în ce măsură sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor români” din cuprinsul art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 întrunește condițiile de claritate și previzibilitate.

Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincție între faptele care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și care pot fi calificate drept chestiuni ce țin de dreptul penal, cu consecința incidenței mijloacelor de drept penal și procesual penal, pe de o parte, și acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților unei colectivități/comunități (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparțin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o amenințare la adresa securității naționale, pe de altă parte.

Or, Curtea a observat că sintagma criticată nu realizează această distincție, ci se referă, în general, la atingeri grave aduse drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor români, indiferent de calitatea de subiect individual sau colectiv a acestora. Astfel, din modul de redactare a sintagmei criticate, rezultă că se poate circumscrie unei amenințări la adresa securității naționale orice faptă/acțiune, cu sau fără conotație penală, care afectează un drept sau o libertate fundamentală. Consecința unei atare constatări este folosirea, în toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstanțiate activității specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale persoanei, reglementate de Legea nr.51/1991 (de exemplu: interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice, efectuate sub orice formă; localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor poştale, ridicarea şi repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, precum şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee, etc).

Pentru aceste motive, Curtea a constatat că reglementarea criticată contravine prevederilor constituționale ale art.1 alin.(5) referitoare la principiul legalității, în componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea normei, art.26 referitor la viața intimă, familială și privată și art.53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 Ce dosare ar fi afectate dacă probele obţinute de SRI pe MSN ar fi scoase din dosarele penale, altele decât cele care vizează infracţiuni ce ţin de siguranţa statului. 

Un exemplu îl reprezintă dosarele Tel Drum. Unul dintre aceste dosare îl vizează chiar pe liderul PSD, Liviu Dragnea. Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, dosarele conţin şi interceptări făcute de SRI pe mandat de siguranţă naţională, pe securitate economică, însă probele sunt folosite de DNA în dosare obişnuite de corupţie. De pildă, această interceptare făcută de SRI pe MSN la data de 15 martie 2017, aflată în primul dosar Tel Drum, trimis deja la instanţă.

”Ion Florian: Alo!

Neda Florea: Ce faci, Fănică? Pe unde eşti?

Ion Florian: Aştept să iasă soarele.

Neda Florea: He, he, eşti în Turnu?

Ion Florian: Da.

Neda Florea: Vino, vino un pic până aicea la şefu’.

Ion Florian: La barieră?

Neda Florea: Nu mă… la noi la birou, la şef… la Petre.

Ion Florian: Păi, nu ştiu unde, da, aici la Turnu.

Neda Florea: La birou, mă!

Neda Florea: Alo!

Ion Florian: Da, vă aud, da’ nu ştiu unde… La Liţa?

Neda Florea: Nu mă, aici la Alexandria, mă.

Ion Florian: A, păi sunt la Turnu. Atunci, vin într-o juma’ de oră.

Neda Florea: Aşa, de, da.

Ion Florian: Da, da. Bine. Să trăiţi!

Neda Florea: Bine, bine, bine.”

Potrivit aceloraşi surse, “la barieră”, în Turnu, este fosta vilă de protocol a PCR care a aparţinut companiei Tel Drum, dar era folosită de fiul lui Liviu Dragnea, Valentin. Pe 9 ianuarie, cu 8 zile înainte ca DNA să pună compania Tel Drum sub acuzare, bunurile firmei să fie puse sub sechestru, iar compania să îşi ceară insolvenţa, Tel Drum a vândut vila şi terenul de 4 ha de lângă lui Valentin Dragnea, potrivit riseproject.ro.

Aceleşi surse judiciare spun că şi dosarul mare Tel Drum, în care liderul PSD a fost pus sub acuzare pentru 5 infracţiuni, abundă de interceptări obţinute de SRI pe MSN.

Un alt exemplu este dosarul ferma Băneasa privindu-i pe Dan Andronic, Remus Truică, Paul al României şi miliardarul israelian Benny Steinmetz, unul dintre investitorii de la Roşia Montana, dosar care abundă de asemenea de probe obţinute de SRI pe MSN şi sunt folosite într-un dosar ce vizează infracţiuni de corupţie, nu de siguranţa naţională.

Aşadar, au explicat sursele România Curată, dacă CCR decide că interceptările obţinute de SRI pe mandat de siguranţă naţională nu mai pot fi folosite în dosarele penale, altele decât cele care vizează infracţiuni ce ţin de siguranţa statului, aceste probe ar pica, chiar dacă decizia CCR priveşte numai viitorul, întrucât dosarele Tel Drum şi Ferma Băneasa nu sunt soluţionate încă prin sentinţă definitivă.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Voi ați văzut asta? E distribuită chiar de susținători PSD!

2 ALERTĂ Liviu Pleșoianu DEMISIONEAZĂ din PSD? Mesaj ultimativ pe Facebook

3 Documente-BOMBĂ! Cum se pregătește decapitarea judecătorilor. „M-au constrâns și intimidat.”

4 ALERTĂ Ce sondaj a prezentat Pieleanu în CEx-ul PSD. Procente uriașe pentru USR / PLUS!

5 Un text care merită citit

recomandări

Te ia DNA: Cornelia Negrut

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Top 10 piscine din lume