Instructorii care au luptat pentru Wagner în Africa au antrenat agenți în tabere din pădurile balcanice. Acești agenți au fost trimiși să saboteze alegerile din Moldova, să ia cu asalt capitala României și să lupte în Ucraina – același personal, misiuni modulare.

În ianuarie 2025, aproximativ 300 de mercenari aflați sub comanda luptătorului româno-francez Horațiu Potra au fost capturați în Republica Democrată Congo. Ulterior, aceștia au fost preluați de ONU și „repatriați”.

Nouă luni mai târziu, polițiile europene au efectuat percheziții în 70 de locații din Republica Moldova și Ucraina, vizând 654 de suspecți afiliați grupării Wagner. Printre probele găsite s-au aflat documente care atestă că aceiași luptători au fost implicați atât în războiul din Ucraina, cât și în conflictele din Congo.

Investigațiile au dezvăluit o rețea transcontinentală: un sistem prin care combatanții erau rotiți între câmpurile de luptă africane, taberele de pregătire din Balcani și operațiunile electorale din Europa. Unele nume au reapărut în România, la o fermă de cai de lângă București, unde un candidat prezidențial ar fi pregătit o acțiune violentă pentru a prelua puterea, scrie euromaidanpress.com

Rețeaua modulară a mercenarilor

Perchezițiile din octombrie 2025 au scos la iveală o infrastructură complexă: instructori Wagner antrenând operativi în Bosnia, aceiași oameni implicați ulterior în sabotarea alegerilor din Moldova și, apoi, în luptele din Congo și Ucraina. Scopul – ca Moscova să poată nega că folosește cetățeni străini în misiuni de destabilizare a democrațiilor europene.

Evoluția unui recrutor

Anatolii Prizenko, un recrutor ucrainean, a fost unul dintre arhitecții metodei. În vara lui 2024, el observa tineri moldoveni la competiții de paintball, analizându-le reacțiile și capacitatea de decizie. Cei selectați primeau oferte de 300–500 de dolari pentru zece zile de „muncă”, fără detalii.

Cu un an înainte, în 2023, Prizenko recrutase persoane pentru o operațiune în Paris – desenarea stelelor lui David pe clădiri în timpul conflictului Israel–Hamas. Uniunea Europeană a calificat acțiunea drept o operațiune GRU, destinată provocării tensiunilor sociale. Prizenko a fost ulterior sancționat și arestat în februarie 2025 pentru recrutarea de participanți la tabere paramilitare.

Modelul său a fost clar: testarea grupurilor de recruți în acțiuni cu risc redus, urmată de trecerea treptată la operațiuni destabilizatoare în Europa de Est.

Taberele din Balcani

Pădurile din Radenka (Serbia) și Glamočani (Bosnia, entitatea sârbă Republika Srpska) au devenit, în vara și toamna anului 2024, baze de antrenament.

Un martor, Maxim Roșca, a descris regimul: telefoanele și pașapoartele erau confiscate, iar zilele erau dedicate exercițiilor tactice, zborurilor cu drone și „activităților psihologice”.

Printre instructori se numărau foști combatanți Wagner. Aleksander Volhonski (alias Sotov), activ anterior în Republica Centrafricană, și Konstantin Goloskokov, cunoscut pentru atacurile cibernetice din 2007 asupra Estoniei, instruiau acum tineri moldoveni aproape de granițele NATO.

Coordonator era Mihail Potepkin, aflat deja sub sancțiuni internaționale. Rețeaua era sprijinită logistic de activiști pro-ruși din Balcani și Bulgaria.

Când jurnaliștii BIRN au vizitat taberele în februarie 2025, acestea fuseseră deja distruse: doar resturi arse și urme de corturi topite mai aminteau de activitate.

Interceptarea de la frontieră

Pe 11 octombrie 2024, poliția moldoveană a oprit o mașină la granița cu România. În interior se aflau Roșca și alți patru indivizi – printre ei, un condamnat pentru crimă și o femeie cu dublă cetățenie rusă și transnistreană. În portbagaj, autoritățile au găsit drone demontate, căști VR, echipamente radio și instrucțiuni pentru fabricarea de explozibili.

Momentul coincide cu perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și referendumului pentru aderarea la UE.

De la mercenariat la lovitură de stat

În timp ce Moldova era ținta unei campanii de destabilizare, România devenea scena unei operațiuni paralele. Horațiu Potra, veteran al Legiunii Străine Franceze, cu experiență în Africa și Orientul Mijlociu, coordona o armată privată de circa o mie de combatanți români și moldoveni. Mulți proveneau din structurile de elită ale Armatei și Jandarmeriei Române.

Deși Potra a negat orice legături cu Wagner, investigațiile au arătat că oamenii săi operau în aceleași zone de conflict și foloseau aceiași instructori.

În august 2024, candidatul prezidențial Călin Georgescu îi cerea sprijinul lui Potra printr-un mesaj: „Am nevoie de ajutor până atunci” – referindu-se la alegerile din 24 noiembrie.

După primul tur, câștigat de Georgescu, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatul, invocând dovezi de interferență rusă. În decembrie, autoritățile au interceptat un convoi condus de Potra, în drum spre București, având arme, explozibili și liste cu politicieni și jurnaliști.

La percheziții, au fost descoperite fotografii cu Potra și Georgescu la o fermă de cai, unde procurorii susțin că se planifica o „preluare violentă a puterii”.

Deși acuzațiile au inclus tentativă de răsturnare a ordinii constituționale și finanțare ilegală a campaniei, instanța a respins cererea de arestare. În februarie 2025, Potra a fugit din țară.

Legătura Congo–Ucraina

În paralel, autoritățile ucrainene monitorizau zeci de luptători moldoveni care serviseră în Wagner. Mulți dintre cei 300 de mercenari capturați în Congo au reapărut în Europa, implicați în operațiunile din Moldova și România.

În octombrie 2025, Europol a anunțat arestarea a peste 650 de suspecți din nouă țări, toți cu legături cu Wagner și rețeaua Redut. Dovezile confirmau rotația acelorași combatanți între Congo și Ucraina – același personal, aceleași structuri.

Horațiu Potra, reținut în Dubai

Pe 24 septembrie 2025, poliția din Dubai l-a arestat pe Potra, împreună cu fiul și nepotul său, în timp ce se pregăteau să zboare spre Moscova.

Doi cetățeni ruși au intervenit imediat pentru a bloca extrădarea sa în România: Igor Spivak, președintele unei organizații apropiate de Ministerul de Externe rus, și Alekander Kalinin, aflat sub sancțiuni UE și SUA pentru implicare în acțiuni de destabilizare în Moldova.

Surse diplomatice susțin că eforturile de a-l elibera pe Potra ar putea avea scopul de a preveni divulgarea detaliilor despre finanțarea campaniei lui Georgescu, legăturile cu instructorii Wagner și rotația combatanților între Africa și Europa.

Un sistem expus, dar funcțional

Cronologia evenimentelor arată o strategie evolutivă:

– 2007: atacurile cibernetice asupra Estoniei;

– 2023: operațiunea de graffiti din Paris;

– 2024: taberele de instruire din Balcani;

– 2025: conexiunea Congo–Ucraina și tentativele de destabilizare în România și Moldova.

Schema Wagner – cu războaie în Africa pentru finanțare, tabere în Balcani pentru instruire și operațiuni electorale în Europa – a fost adaptată la contextul regional.

Chiar dacă planurile din Moldova și România au eșuat, ele au furnizat date și experiență pentru viitoare operațiuni hibride.