Consilierul onorific al ministrului Alexandru Rogobete a făcut o sugestie despre cum ar putea fi rezolvată problema deficitului de medici în gărzi, descriind sistemul din Germania. Românii au explicat în comentarii ce împiedică o astfel de soluție să funcționeze. Spitalele caută între timp variante.

Medicul Iuliu Torje, consilierul onorific al ministrului Alexandru Rogobete, a făcut, într-o postare pe Facebook, o sugestie despre cum ar putea fi rezolvată problema deficitului de medici în gărzi, descriind experiența din Germania.

„În Germania, această problemă a fost abordată prin mobilitate profesională. Există mai multe platforme prin care spitalele pot posta gărzile neacoperite, iar medicii se pot înscrie online pentru a le prelua.

Sistemul funcționează simplu.

• medicul își face un cont, își validează competențele și disponibilitatea;

• spitalele publică ofertele de gardă (specialitate, dată, locație, remunerație);

• medicul selectează garda, semnează digital și este plătit direct pentru serviciul prestat”, a scris medicul Torje.

„Plata s-ar face prin contracte de prestări servicii, semnate digital, cu trasabilitate fiscală totală”

Acest sistem asigură continuitate în asistența medicală, se reduce presiunea pe personalul angajat, costurile devin transparente, este echitate și mobilitate între regiuni, a arătat medicul. Un astfel de sistem ar putea fi implementat și în România, iar Ministerul Sănătății ar putea gestiona o platformă interconectată cu spitalele publice și autoritățile locale, a sugerat Iuliu Torje. Spitalele ar putea posta în platformă gărzile rămase neacoperite, iar medicii validați ar putea aplica direct, în funcție de specialitate, disponibilitate și proximitate. „Finanțarea ar putea fi asigurată de autoritatea care administrează spitalul, consiliu județean, primărie sau minister, în funcție de statutul unității. Plata s-ar face prin contracte de prestări servicii, semnate digital, cu trasabilitate fiscală totală. Pentru a face sistemul funcțional, este necesară și reglementarea statutului de „medic freelancer”, un medic care poate lucra independent, în mai multe spitale, în regim de colaborare, fără birocrație inutilă.

Mai mult, modelul ar putea fi extins și către medicina prespitalicească, ambulanță, centre de permanență, precum și către asistenții medicali, care se confruntă cu aceleași probleme de personal.

O astfel de platformă ar crea o rețea națională de resurse medicale, capabilă să acopere rapid nevoile din teren și să asigure continuitatea îngrijirii pentru pacienți”, a concluzionat medicul.

De aici au pornit discuțiile. Diferența majoră între România și alte state este plata acestor gărzi, s-a ridicat principala problemă care, și la această dată, împiedică spitalele de stat să atragă medici astfel încât să acopere deficitul.

În România, gărzile pe care medicii le prestează peste obligația din contract se plătesc raportat la salariul din 2017, ajungându-se la cel mult 500 lei/gardă, în condițiile în care în Germania și Franța, conform medicilor care au reacționat la postare, plata este de aproximativ 100 euro/oră. Medicilor li se cere empatie, dedicare și profesionalism, însă, spun aceștia, sunt retribuiți pentru 24 de ore în gardă cu suma pe care o câștigă o persoană care face curățenie într-un apartament, în 5-7 ore.

„Ideea e bună în teorie, în practica nu va veni (aproape) nimeni să facă gărzi plătite cu echivalentul a 100€/24h, nici în zile de weekend pe 200€/24h, în condițiile în care în multe țări din vest (probabil și Germania), 100€ sau pe aproape este suma plătită pe ora de gardă (și uneori chiar gardă la domiciliu, în care medicul se deplasează pentru urgențele care apar). Deci de ce ar accepta un medic, chiar tânăr și la început de drum, să facă naveta pentru suma asta? Să nu uităm că vorbim despre suma brută din care el va rămâne poate cu aproximativ 60% după taxe și cheltuieli? De ce nu ar pleca mai degrabă în altă țară fie definitiv, fie să facă naveta 2 săptămâni pe lună și să lucreze ca medic înlocuitor – remplacant/locum? Motivația - atât financiară cât și profesională: materiale de lucru, aparatură pentru a putea profesa o medicină la standardele actuale, nu cele de acum jumătate de secol - este esențială pentru ca această idee să fie fezabilă în România”, a atras atenția unul dintre cititorii postării.

Altcineva a făcut o altă comparație, arătând că un medic și în România câștigă în 2 ore oferind consultații într-o clinică privată la fel cât ar câștiga într-o gardă în spitalul de stat.

S-a pus de asemenea problema responsabilității celor cu funcții de conducere. „Managerii/șefii de secție nu au nicio răspundere legală dacă se întâmplă ceva din cauza lipsei de personal, prin urmare nu vor cheltui puținele resurse pentru acoperirea de gărzi, pentru că <merge și așa>”, a atras altcineva atenția într-un alt comentariu.

„6 euro ora de gardă în România vine la pachet cu înjurături, scandal, amenințări și o lege a malpraxis-ului greu de imaginat. Așa că, deocamdată, în condițiile date, ideea asta nu va avea nicicând succes”, s-a adus încă un argument în sprijinul ideii că soluția nu poate fi, deocamdată, pusă în practică.

Medicii care și-au spus punctul de vedere au adăugat că nu este vorba de doar cele 24 ore de gradă, ci la acestea se adaugă următoarele opt de muncă tot în spital. „Adică 32 de ore încontinuu cum e? Și da, gărzile sunt plătite extrem de prost. O femeie care vine la curățenie iți ia 300 - 450 lei pentru o zi de curățenie. O gardă e plătită cam tot cu 400-500 lei, doar că sunt 24 de ore. Așa că buba e la sistem, nu la oameni”, au indicat alți comentatori.

Acuzați că fac gărzi „doar pentru a primi bani în plus” și sunt atâtea cazuri în care pacienții sunt tratați fără respect, dar și că lucrează și la stat și la alte două-trei clinici private, medicii au replicat: „Evident că pentru bani în plus facem gărzile. Ați văzut pe cineva să zugrăvească casa din pasiune? Să monteze o centrală, un aer condiționat din pasiune, fără să ceară bani? Toată lumea oferă servicii pentru a câștiga un ban. De ce ar face medicii altfel? Dacă ați stat 7 ore la UPU, ați stat pentru că sistemul este prost organizat, nu că medicii ar fi proști sau leneși. Sunt prea puțini față de numărul pacienților care se duc la UPU. Așa că nu mai blamați medicii!”. „Dacă au patru locuri de munca, au pe timpul lor, al familiilor lor și sunt răsplătiți pentru fiecare dintre ele. Lăsați sarcasmul, că tot de medicii pe care nu-i respectați vă veți ruga să vă ajute, să mai găsească o soluție când veți avea nevoie. Și veți avea, pentru că nimeni nu moare brusc de bătrânețe. Exact genul acesta de atitudine îi determină pe medici să se limiteze în sistemul public strict la obligațiile pe care le au conform legii , 7 ore program zilnic și o gardă obligatorie/lună”, s-a răspuns și acuzației că medicii au timp și de job-uri la privat.

S-a atras de asemenea atenția că pacienții vin în UPU pentru scos fire, pentru scos atele gipsate, testare de antibiotic, tratamente, inclusiv schimbat/scos tub de traheostomă, asta în condițiile în care UPU ar trebui să trateze strict urgențele iar problemele menționate mai sus ar trebui rezolvate la medicul de familie, la centrul de permanență, sau în ambulatoriu, cu bilet de trimitere de la medicul de familie. „Pentru asta trebuie programare, trebuie așteptat, în UPU vii și urli că nu ești preluat în momentul zero sau unii, mai șmecheri, vin cu ambulanța, că știm noi că ne luați mai repede... Există triaj, există medici, ca și mine, care respectă gravitatea cazurilor. Aștept momentul în care cei care abuzează de sistem să fie puși la plată”, a atras atenția un alt medic.

„Cea mai mare compensație o are medicul rezident, pentru că el este și cel mai prost plătit de către stat”

Spitalul Județean de Urgență Slatina este unul dintre spitalele care la un moment dat reușea doar foarte greu să acopere gărzile pentru anumite secții sau chiar acest lucru nu se mai întâmpla. În timp problema s-a rezolvat pentru anumite specialități, dar spitalul a rămas încă parțial descoperit la Cardiologie, unde se acoperă două treimi din lună, iar pentru alte 9-10 zile pacienții cu urgențe cardiologice sunt transferați la spitalul din Craiova.

Din ianuarie, anul viitor, se speră să rămână și mai puține gărzi de acoperit, asta pentru că se așteaptă și alți medici rezistenți care să fie cooptați.

Directorul medical al SJU Slatina, medicul Florin Popa, spune că ideea înființării unei platforme în care cererea și oferta să se întâlnească este bună, doar că „există o nuanță”.

„Nuanța este că medicul care vrea să facă gărzi își alege unde să facă gărzi, dar cumva și în funcție de cum este plătit. Acolo eu văd o concurență”, a spus medicul. Sunt spitale, cum este cel din Târgoviște, care la această dată reușește să plătească o gardă cu echivalentul a 800 euro, o sumă pe care nu multe alte spitale și-o permit. Orice spital poate să facă asta doar cu o contribuție din partea administrației locale sau județene, în funcție de subordonarea spitalului.

Tot cu sprijinul ordonatorului de credite, care este Consiliul Județean Olt, SJU Slatina plătește la acest moment la un alt nivel garda rezidenților care acceptă să vină la Slatina și care încasează de patru ori mai mult decât cei 300 lei pe care îi oferă statul. Suplimentar sunt plătiți și medicii specialiști și primari care vin din exteriorul spitalului, dar și medicii unității care acceptă să facă gărzi suplimentare, suma crescând odată cu creșterea numărului de gărzi prestate.

„Medicilor care sunt din exterior le plătim gărzile mai bine, iar medicilor noștri, în funcție de numărul de gărzi, le acordăm și lor supliment. Cumva, încercăm să impulsionăm toți medicii să facă gărzi. Nu ai altceva ce să faci la momentul acesta. Și s-a dovedit că funcționează”, a explicat dr. Popa. „Cea mai mare compensație o are medicul rezident, pentru că este și cel mai prost plătit de către stat”, a adăugat directorul medical.

Aparatură folosită la capacitate redusă tot din lipsă de medici

Atragerea medicilor tineri are un dublu scop: pe de o parte se rezolvă problema gărzilor neacoperite, pe de alta se speră ca dintre medici măcar câțiva să fie atrași, văzând condițiile, ca în viitor să rămână în spitalul din Slatina.

Cu garda acoperită pentru luna întreagă, cel mai nou aparat care a fost dat în funcțiune la Cardiologie chiar la finele săptămânii trecute, un angiograf, ar putea fi folosit la altă capacitate, de exemplu. „Fiecare medic se uită să aibă cu ce să lucreze, să aibă efectiv ce să facă și să se dezvolte. Partea aceasta de cardiologie intervențională prinde și la noi ușor, ușor”, a mai spus dr. Popa. Deocamdată angiograful este folosit doar pentru intervențiile programate, dar se speră ca și acestea să fie făcute cu o frecvență din ce în ce mai mare și să se realizeze o paletă mai largă de servicii. Medicul care le efectuează este colaboratorul spitalului, vine de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, iar speranța este ca în curând să fie atrași și cu contract permanent medici care au această specializare iar intervențiile să devină uzuale.