Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, peste 40% dintre românii care și-ar exprima votul ar alege AUR, arată datele celui mai recent sondaj INSCOP Research.

FOTO INquam / George Călin

Cel mai mare procent este atribuit AUR, într-un sondaj INSCOP. 40.9% dintre alegători ar vota cu AUR (față de 38% în noiembrie, 40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie, 38.1% în mai 2025).

Pe locul doi sunt social-democrații. 18.2% au indicat că ar vota PSD (față de 19.5% în noiembrie, 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie, 13.7% în iunie, 17.4% în mai 2025).

13.5% ar vota cu PNL (față de 14.6% în noiembrie, 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie, 16% în mai 2025).

11.7% au indicat USR (față de 12.3% în noiembrie, 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie, 12.2% în mai 2025).

Pentru UDMR ar vota 4.9% din alegători (față de 4.8% în noiembrie, 5.2% în octombrie, 4% în septembrie, 5.2% în iunie, 4.5% în mai 2025), iar pentru SENS – 3.4% (față de 3.2% în noiembrie, 3.4% în octombrie, 2.1% în septembrie, 2.4% în iunie 2025).

Celelalte două formațiuni suveraniste din Parlamentul nu ar mai atinge pragul necesar de 5%. Pentru POT ar vota 1.5% dintre alegători (față de 3.1% în noiembrie, 2.6% în octombrie, 3.3% în septembrie, 4.2% în iunie 2025), iar pentru SOS Romania – 2.8% (față de 1.7% în noiembrie, 2% în octombrie, 2.8% în septembrie, 1.9% în iunie 2025).

1.1% dintre votanți ar da votul unui alt partid (față de 1.8% în noiembrie, 1.6% în octombrie, 0.6% în septembrie, 0.5% în iunie 2025) 2% își exprimă preferința pentru un independent (1% în noiembrie, 1.3% în octombrie, 0.6% în septembrie, 1.4% în iunie 2025).

„AUR revine la peste 40%”

„Raportul intenției de vot între partidele aflate la guvernare (scor cumulat de 48,3%) și partidele din opoziția parlamentară (scor cumulat de 45,8%) tinde să se echilibreze la începutul anului 2026 și pe fondul faptului că AUR revine la o intenție de vot de peste 40%, după recului de la finalul anului trecut când ajunsese la 38%.

Totuși, analiza riguroasă a evoluției intenție de vot în ultimele 9 luni (din mai 2025 până în ianuarie 2026) evidențiază o remarcabilă stabilitate pentru toate partidele, variațiile de la lună la lună fiind mici și rare. Acest lucru arată că partidele nu câștigă, dar nici nu pierd semnificativ, în pofida unei perioade marcate de tensiuni provocate de evoluțiile din domenii cheie precum economie/prețuri, politică fiscală/taxe, politică externă, justiție sau riscuri de securitate/război. Ne aflăm deocamdată într-un statu-quo politic rigid care descurajează rupturi de ritm și crize politice majore”, a explicat directorul INSCOP Remus Ștefureac.

Participarea la vot

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot și 10 ”sigur da” vor merge la vot, 22.4% dintre români au ales 1, iar 58.4% au indicat 10.

Procentul nehotărâților este de 2,3% (nu știu sau nu răspund).

Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.