Măsurile de austeritate anunțate de Guvernul României sunt reclamate tot mai vocal de administrațiile locale, direct afectate de implementarea lor. O mulțime de investiții publice au stârnit însă controverse privind utilitatea, eficiența și costurile acestora.

Telecabina din Deva a rămas oprită în 2025. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Autoritățile au atras fonduri guvernamentale și europene ori au găsit bani în bugetele locale pentru a-i aloca unor investiții privite cu uimire de mulți români.

În unele cazuri, fondurile au fost folosite pentru construcția unor șosele care se opresc în sălbăticie și pe care mașinile sunt o raritate, pentru piste de biciclete pe creste de munte, în zone izolate și inaccesibile, pentru telescaune care nu au fost folosite ani la rând, ori pentru centre de informare turistică în sate unde turiștii ajung doar din întâmplare sau după ce se rătăcesc.

Nu au lipsit controversele legate de fondurile publice alocate pentru organizarea unor festivaluri precum „Zilele comunei” și „Zilele orașului” ori fondurile importante investite în cluburi sportive neperformante.

Pistele din vârf de munte, în sate locuite de vârstnici

Comunele Bătrâna, Cerbăl și Bunila (județul Hunedoara), aflate în Ținutul Pădurenilor din Munții Poiana Ruscă, numără împreună mai puțin de 700 de locuitori, majoritatea vârstnici. Școlile de aici au fost desființate de mulți ani, iar unele sate, locuite de câteva familii, sunt pe cale de dispariție. Drumurile asfaltate sunt și ele o raritate, iar rețeaua de curent electric și de apă nu a mai cuprins toate așezările comunelor.

Pista de biciclete din Cerbăl. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Autoritățile au reușit însă, în ultimii ani, să atragă fonduri pentru construcția unor piste de biciclete, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În comuna Cerbăl, o pistă de biciclete de 2,5 kilometri leagă satul Ulm, cu 15-20 de locuitori, de satul Cerbăl, cu 50-60 de locuitori. Traseul pistei urmează o pantă abruptă care se strecoară printre dealuri, legând cele două așezări izolate ale pădurenilor.

„Pentru noi nu prea este utilă, pentru că nu avem biciclete. Dar și dacă am avea, nu ne-am încumeta să urcăm panta sau să coborâm pe aici cu bicicleta”, spune un vârstnic din satul Ulm.

Satele Cerbăl și Ulm se află la 15-20 de kilometri de centrul vechi al municipiului Hunedoara, astfel că investiția într-o astfel de pistă ar putea avea utilitate pentru hunedorenii sau turiștii care vor să pornească la drum cu bicicleta, pe valea Zlaștiului, spre Ținutul Pădurenilor.

Unii săteni din Cerbăl spun însă că pista este folosită mai degrabă ca drum și nu au văzut încă bicicliști pe ea.

Alte două piste de biciclete stârnesc și mai multe controverse. Una este construită la marginea satului Vadu Dobrii (comuna Bunila), locuit de câteva familii. Așezarea, situată la peste 1.000 de metri altitudine, se află la circa 60 de kilometri de Hunedoara, la capătul unor drumuri forestiere, neasfaltate, care în timpul iernii devin impracticabile cu autoturismele. La marginea ei, drumurile se pierd în pădurile vaste din Munții Poiana Ruscă.

Aici însă, autoritățile din Bunila au găsit locul pentru construcția unei piste de biciclete de circa 2,5 kilometri, spre uimirea celor câțiva localnici ai satului (video).

„Drumurile sunt stricate adesea de utilajele de lemne, iarna suntem aproape izolați din această cauză, dar o să avem pistă de biciclete, într-un loc unde mai degrabă întâlnești urși decât turiști”, spune o localnică.

Comuna Bătrâna, cu mai puțin de 80 de locuitori, aflată la circa 80 de kilometri de municipiul Deva, oferă și ea un paradox.

Cătunele sale Fața Roșie, Piatra și Răchițaua, locuite de câteva familii, nu au curent și apă, dar la marginea comunei va fi construită o pistă de biciclete, de 2,5 kilometri, cu fonduri PNRR. Ultimii 25-30 de kilometri ai drumului spre Bătrâna sunt forestieri. Viitoarea pistă de la marginea satului nu le este prea utilă localnicilor, spun unii dintre aceștia.

„Am ajuns din nou de mirul lumii. Prin anii 2000, au tras fibră optică pentru internet aici, deși în cătunele Bătrânei nu era curent electric. Nu a folosit nici atunci la nimic”, își amintește un localnic din Fața Roșie.

Pentru autoritățile locale din cele trei comune, proiectele PNRR au reprezentat însă o ocazie de a atrage fonduri europene în comună, pe care nu le puteau accesa pentru construcția unor drumuri.

Șoselele care se opresc în sălbăticie

Nu doar pistele de biciclete construite în ultimii ani în locuri izolate au ajuns să fie reclamate de români. Unele șosele noi, pentru care administrațiile locale au primit bani, au stârnit și ele controverse.

În Hunedoara, Consiliul Județean Hunedoara a depus, în 2021, cereri de finanțare în Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” pentru reabilitarea a peste 170 de kilometri de drumuri județene. Unele sectoare de drum sunt considerate esențiale de autorități, iar deși contractele au fost semnate, proiectele riscă să fie blocate.

„Suspendarea sau înghețarea proiectelor de investiții derulate în județul Hunedoara prin Programul Național de Investiții «Anghel Saligny» – care vizează alimentarea cu apă, canalizarea, infrastructura rutieră, extinderea rețelelor de gaz – reprezintă o lovitură dură aplicată comunităților locale. Consecințele sunt dramatice: peste 150 de proiecte de apă, canal și drumuri, aflate în diverse stadii de implementare, în valoare de peste 1,1 miliarde de lei, riscă să fie abandonate, iar alte 20 de proiecte privind extinderea rețelelor de gaz, în valoare de 340 de milioane de lei, pot fi pierdute definitiv”, transmite Consiliul Județean Hunedoara.

Potrivit reprezentanților instituției, aceste proiecte reprezintă angajamente, contracte semnate, șantiere începute.

„Prin tăierea acestor finanțări, îngropați România rurală în noroaie, în resemnare, în izolare. Ne întoarcem cu cel puțin 20 de ani în urmă. Antreprenorii care deja au început aceste lucrări riscă să intre în faliment, situație care va genera ample probleme sociale”, arată Consiliul Județean Hunedoara.

Zece milioane de euro pentru drumul din pădure

Unele dintre investițiile propuse și aflate în derulare au atras însă mirarea localnicilor. Un astfel de sector de drum, modernizat prin Programul „Anghel Saligny”, este noua șosea de la Valea de Pești, aflată în șantier din primăvara anului 2024.

Drumul de peste cinci kilometri, în care se investesc 48 de milioane de lei, urcă pe malul drept al lacului de acumulare Valea de Pești (video), aflat la zece kilometri de orașul Uricani, și se oprește la limita județelor Hunedoara și Gorj, în mijlocul unei păduri.

De la capătul lui, un drum forestier continuă în județul Gorj, spre Cheile Sohodolului. Unii localnici l-au privit ca pe o viitoare rută de călătorie între cele două județe, cu condiția ca drumul forestier din Gorj să fie și el modernizat.

Alți localnici cred însă că șoseaua, fiind într-o zonă izolată de munte, va rămâne pustie. În situații asemănătoare se află și alte drumuri noi. O astfel de șosea, construită cu fonduri de la bugetul județui Hunedoara, leagă peste dealuri satele Curechiu și Almașu Mic de Munte. Investiția s-a ridicat la peste 32 de milioane de lei, dar noul drum este folosit rar.

Printre drumurile noi care se opresc în sălbăticie se află șoseaua din Pasul Vâlcan, cu capătul pe o creastă, la limita județelor Hunedoara și Gorj. În aceeași situație este și șoseaua de pe Valea Cernei, care se oprește în pădure, la marginea comunei Lunca Cernii de Jos, la limita cu județul Caraș-Severin.

La fel de spectaculoasă, „Transluncani” (video), șoseaua montană de la limita județelor Timiș și Caraș-Severin, se oprește și ea în mijlocul unei păduri, la intersecția cu un drum forestier inaccesibil mașinilor.

Gondole puse pe butuci

Investițiile în infrastructura turistică au fost privite ca o soluție de dezvoltare a mai multor localități, însă unele dintre ele s-au dovedit costisitoare și ineficiente.

În Iași, telescaunul de pe lacul Ciric a fost inaugurat în 2013, fiind cuprins într-o investiție de 1,5 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu finanțat cu fonduri europene de amenajare a zonei de agrement. Lungimea instalațiilor sale de doar 360 de metri, oferea călătorilor, ocazia unei plimbări scurte în pădurea de pe malul lacului, însă puțini au fost interesați de ea. Fără clienți și cu probleme tehnice, telescaunul nu a mai funcționat.

În Deva, o altă investiție costisitoare pare să aibă o soartă asemănătoare. Noua cabină care urcă în Cetatea Devei a fost inaugurată în primăvara anului 2024 (video), după o investiție de patru milioane de euro, finanțată din bugetul local al Devei.

A fost instalată în locul vechii telecabine, dar a funcționat doar câteva luni, cu numeroase întreruperi. De la începutul anului 2025 este oprită, în așteptarea autorizării și certificării funcționării de către Inspectoratul de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR).

Constructorii instalației au fost chemați la Deva pentru a verifica și remedia deficiențele, astfel încât aceasta să îndeplinească normele de siguranță prevăzute de lege și să poată fi pusă în funcțiune, afirma primarul Lucian Rus.

În acest timp, mulți turiști care ajung la poalele Cetății Devei renunță la a mai vizita monumentul istoric.