Sprijinul pentru Kiev, la răscruce: lideri europeni slăbiți în fața lui Trump

Reuniunea de joi a așa-numitei „Coaliții de Voință” marchează prima întâlnire la nivel de lideri din luna august încoace și are o miză imediată: găsirea soluțiilor prin care Ucraina să poată face față unei noi ierni marcate de temperaturi scăzute și de atacuri rusești asupra infrastructurii. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski mizează pe acest format eterogen de state europene și partenere într-un context geopolitic complicat, după ce liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a apărut recent în fața camerelor alături de președintele american Donald Trump și de liderul chinez Xi Jinping, la Shenzhen, în sud-estul Chinei — o rară demonstrație de recunoaștere internațională pentru Moscova de la debutul invaziei pe scară largă.

Zelenski contează pe liderii europeni

Volodimir Zelenski și lideri europeni Foto: AFP

Agenda de la Berlin: bani, arme și coordonare față în față cu Washingtonul

Summitul are loc în timp ce administrația Trump își accelerează demersurile diplomatice pentru obținerea unui acord care să oprească războiul. În acest context, liderii coaliției trebuie să pună la punct garanții de securitate solide și obligatorii juridic pentru Kiev, incluzând scenariul desfășurării unei forțe militare multinaționale care să monitorizeze un eventual armistițiu.

Pe masa discuțiilor se află și consolidarea capacității de apărare a Ucrainei, cu accent pe sistemele antiaeriene capabile să contracareze dronele cu reacție și pe capabilitățile de lovire la mare distanță. Totodată, partenerii europeni urmăresc să își alinieze pozițiile în raport cu negocierile intermediate de echipa lui Donald Trump și să identifice noi surse de finanțare. În acest sens, Comisia Europeană a propus miercuri un împrumut suplimentar de 45 de miliarde de euro pentru a acoperi necesitățile Ucrainei din 2027, iar președinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, intenționează să obțină contribuții financiare și din partea statelor din afara Uniunii Europene participante la coaliție.

Îngrijorări privind viitorul NATO și eventuale cedări teritoriale

Summit-ul dintre Trump, Xi Jinping și Putin de la Shenzhen a fost urmărit cu maximă atenție atât la Bruxelles, cât și în celelalte capitale europene. Printre oficialii de pe continent persistă teama că liderul de la Casa Albă ar putea accepta solicitările Moscovei privind redesenarea arhitecturii de securitate europene și redefinirea rolului NATO, în schimbul unui acord de pace. De altfel, criticile repetate ale lui Donald Trump la adresa aliaților și perspectiva retragerii unei părți din trupele americane staționate în Europa alimentează îndoielile privind capacitatea Alianței de a descuraja o eventuală agresiune rusă.

Directoarea institutului londonez Chatham House, Bronwen Maddox, a atras atenția asupra pericolului ca președintele american să încerce să impună o înțelegere care ar presupune cedarea unor teritorii ucrainene pe care armata rusă nu a reușit să le ocupe pe câmpul de luptă. „Ucraina va putea rezista, dar numai cu ajutorul Europei”, a avertizat aceasta.

La Berlin, un oficial german a subliniat că deznodământul războiului va modela securitatea europeană pentru mulți ani de acum înainte, subiect ce va fi abordat în cadrul reuniunii. De cealaltă parte, un reprezentant francez a transmis ferm că Parisul nu va accepta pretențiile lui Vladimir Putin și continuă să susțină aderarea Ucrainei la o Alianță Nord-Atlantică extinsă.

Slăbiciunea politică a trioului care coordonează alianța

În pofida acestor obiective ambițioase, în rândul aliaților Kievului se instalează îngrijorarea că alianța și-a pierdut elanul din ultimele luni, iar absența unei conduceri politice robuste îi va diminua greutatea într-un eventual joc de negocieri între Trump și Putin. Potrivit unor oficiali europeni citați de POLITICO, forța politică a celor trei țări care ghidează coaliția — Franța, Germania și Regatul Unit — este decisivă pentru succesul Ucrainei, însă toate trei traversează momente delicate.

„Conducerea este șovăielnică în Franța și Germania. În Regatul Unit, Andy Burnham pare să fie destul de ferm în privința Ucrainei, dar încă își găsește direcția, așa că așteptăm să vedem”, a rezumat situația un oficial european pentru POLITICO.

Cancelarul german Friedrich Merz vine după o toamnă complicată, în care ascensiunea partidelor populiste de extremă dreapta a provocat un recul sever pentru creștin-democrații săi, rezultat pe care chiar el l-a catalogat drept un „dezastru” electoral. În Franța, președintele Emmanuel Macron se confruntă cu o cotă ridicată de nepopularitate, iar tabăra sa de centru riscă să piardă teren înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, pe măsură ce crește susținerea pentru lidera extremei drepte, Marine Le Pen.

Tranziția diplomatică de la Londra și profilul lui Andy Burnham

Singurul dintre cei trei lideri care se sprijină pe o majoritate parlamentară confortabilă este premierul britanic Andy Burnham. Cu toate acestea, instalat la Downing Street în luna iulie fără să fi câștigat alegeri generale, el are o experiență redusă în afacerile internaționale și și-a concentrat până acum atenția mai ales pe agenda internă. Spre deosebire de predecesorul său, Keir Starmer, nu se anticipa că Burnham va face din politica externă o prioritate centrală.

Schimbarea de la vârful guvernului de la Londra a stârnit comentarii privind continuitatea diplomației britanice. Ed Arnold, analist la British Foreign Policy Group, a apreciat că înlocuirea premierului a diminuat dinamismul diplomatic, iar un ministru britanic a observat o situație asemănătoare în cazul noului ministru al Apărării, Wes Streeting.

Totuși, de la preluarea mandatului, Burnham a purtat discuții cu mai mulți lideri străini, a redeschis dezbaterea asupra viitoarei relații dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană și a susținut că politica externă nu poate fi separată de problemele interne, dată fiind interdependența dintre state. Un oficial britanic a respins ferm ipoteza unei implicări mai reduse a Londrei, insistând că premierul este „foarte concentrat” pe menținerea sprijinului pentru Kiev — prin noi sancțiuni și ajutor pentru dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune — și subliniind că „importanța Coaliției de Voință nu scade în niciun fel”.

De la tensiunile din Biroul Oval la exercițiile militare din Polonia

Coaliția a luat naștere pe 2 martie 2025, la scurt timp după schimbul tensionat de replici din Biroul Oval dintre Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și Volodimir Zelenski. La acea reuniune de la Lancaster House, în Londra, fostul premier Keir Starmer și președintele Emmanuel Macron au avansat posibilitatea de a trimite militari și avioane în Ucraina pentru a garanta un eventual acord de pace. Ulterior, numărul țărilor participante s-a dublat, iar Friedrich Merz a devenit oficial copreședinte al formatului.

După cum a explicat un diplomat european pentru POLITICO, structura s-a dovedit un sprijin vital pentru Zelenski într-un moment în care administrația Trump părea gata să preseze Kievul să accepte o formulă de pace respinsă de numeroase guverne europene. Prin intermediul coaliției, partenerii au transmis Washingtonului că sunt pregătiți să contribuie cu trupe, tehnică militară și fonduri pentru garantarea păcii. Ritmul întâlnirilor politice a încetinit însă după declanșarea războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, în primăvară.

Chiar și așa, dimensiunea practică a proiectului continuă: în Polonia se desfășoară în prezent primul exercițiu militar al alianței, la care mii de militari simulează scenarii de menținere a păcii în Ucraina după o eventuală încetare a focului, deși un astfel de acord este departe de a fi sigur.

Pentru guvernul de la Kiev — care solicită în continuare avioane de luptă F-16, apărare antiaeriană și finanțare suplimentară — existența acestei platforme europene rămâne esențială, în pofida dificultăților de coordonare și a limitelor ei. După doi ani în care relația transatlantică a fost tensionată de politicile administrației Trump, Ucraina consideră acest mecanism comun mult preferabil lipsei oricărei structuri de sprijin. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru POLITICO că membrii coaliției aduc o contribuție substanțială la apărarea țării, apreciind colaborarea cu Andy Burnham, precum și eforturile lui Emmanuel Macron și ale lui Friedrich Merz — Germania fiind considerată principalul susținător al Kievului ca volum al ajutorului, iar Franța un aliat major. Dincolo de summitul de joi, adevăratul examen al Coaliției de Voință ar putea veni însă abia după încheierea războiului, când statele membre vor trebui să dovedească dacă sunt dispuse să trimită efectiv trupe pe teren pentru a garanta pacea.

Explorează subiectele:

Ucraina Donald Trump Coaliția de Voință


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa o fi? / Picanterii de la Antena 3, dezvăluite de un fost jurnalist

2 Analizați poza asta...

3 Adevăratul președinte al Ro, o nouă deplasare...

4 De citit...

5 Harta distribuită de Dughin / România în sfera Rusiei și bazele SUA la negocieri