„Știa că, oricum, nu există o majoritate pentru a se ajunge la respingerea contestației”/Detalii din ședințele CCR
Sunt două motive principale pentru care Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra legii privind pensiile magistraților într-o lună de la prima ședință și fără a intra în conținutul actului normativ, conform surselor hotnews.ro din instituție. Unul dintre motive ține de un pas procedural pe care trebuia să-l facă judecătorul-raportor, care în acest dosar a fost președinta CCR Simina Tănăsescu.
- După decizia de luni a CCR, în spațiul public a apărut întrebarea: „De ce a durat atât pentru ca CCR să constate un lucru procedural, și anume că nu există un aviz consultativ al CSM?”.
Fiecare dosar care ajunge pe masa Curții Constituționale a României are un judecător raportor. El analizează dosarul și vine cu un „raport scris asupra cauzei” și cu concluziile generale, conform regulamentului instituției.
În cazul legii privind pensiile magistraților, judecătorul raportor a fost chiar președinta CCR, Simina Tănăsescu. Până când judecătorul raportor nu depune raportul și concluziile, CCR nu se poate pronunța asupra constituționalității unei legi, adică nu se ajunge la votul din plenul Curții.
Contestația depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) asupra proiectului privind pensiile magistraților s-a aflat pe masa CCR de trei ori în decursul a 27 de zile:
- Prima dată,în 24 septembrie: atunci, CCR a decis amânarea pronunțării
- A doua oară,în 8 octombrie: s-a decis o nouă amânare
- A treia oară, în 20 octombrie:CCR a decis, cu un vot de 5 la 4, să admită sesizarea ICCJ, cu singurul argument că legea nu a avut avizul consultativ al CSM. Prin urmare, legea a fost declarată neconstituționale din motive extrinseci, adică legate de fond, fără ca judecătorii să mai intre pe fondul, pe conținutul legii.
27 de zile. Cronologia amânărilor CCR pe legea pensiilor magistraților
De ce a fost nevoie de două amânări pentru a se constata că nu există un aviz CSM? Două din prevederile din regulamentul Curții au împiedicat o decizie mai rapidă, conform surselor HotNews din instituție care, din cauza sensibilității subiectului, au vrut să rămână anonime.
Sursele hotnews.ro spun că motivele amânărilor CCR pe proiectul privind pensiile magistraților au fost, în funcție de fiecare ședință, următoarele:
- La prima ședință, din 24 septembrie, amânarea pronunțării a avut loc din două motive. Primul, cererea de amânare făcută de cei trei judecători: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, toți numiți la propunerea PSD. Și dacă nu exista această cerere, al doilea motiv al amânării putea fi lipsa depunerii concluziilor de către judecătorul-raportor Simina Tănăsescu.
- La a doua ședință, din 8 octombrie: amânarea a avut loc din cauza lipsei concluziilor depuse de Simina Tănăsescu. Fără acest document depus, nu se poate ajunge la votul pe constituționalitatea legii.
- La a treia ședință, CCR s-a pronunțat cu un vot de 5 la 4. Cei cinci judecători care au votat pentru admiterea contestației ICCJ sunt, conform surselor HotNews: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu (cei care au și solicitat la prima ședință amânarea cauzei), Mihaela Ciochină și Marian Busuioc.
Legat de motivul din prima ședință, din 24 septembrie, când Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu au cerut amânarea cauzei, sursele HotNews au explicat ce prevede legea de funcționare a Curții Constituționale în astfel de situații.
În momentul în care trei judecători CCR solicită amânarea cauzei, atunci acest lucru trebuie să se întâmple în mod obligatoriu.
„În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”, conform legii 47/1992, privind organizarea și funcționarea CCR.
„Știa că, oricum, nu există o majoritate pentru a se ajunge la respingerea contestației”
Fiecare dosar care ajunge pe masa CCR are un judecător-raportor, iar fără raportul și concluziile depuse de acest membru al Curții judecătorii constituționali nu pot da un verdict în legătură cu constituționalitatea unei legi.
Judecătorul-raportor în acest caz a fost chiar președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, care a depus raportul necesar, însă concluziile pe acest subiect le-a înaintat CCR abia vineri, 17 octombrie, la ora 16:00, conform surselor HotNews.
„Dacă nu se depun concluziile cu 48 de ore înaintea ședinței de plen în care are termen dosarul, se amână. Concluziile conțin propunerile de soluționare a judecătorului raportor pe dosar”, explică sursele HotNews.
De ce nu a depus președinta CCR Simina Tănăsescu raportul și concluziile mai repede, pentru ca o decizie să poată fi luată de judecătorii constituționali mai rapid? „Știa că nu există o majoritate oricum pentru a se ajunge la respingerea contestației”, spun sursele HotNews.
În ședința de luni, CCR a decis să admită sesizarea ICCJ, argumentând că nu există avizul consultativ al CSM. „De vreme ce Legea nr.305/2022 (n.r. – de funcționare a CCR) stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta”, a transmis Curtea, printr-un comunicat de presă.
Patru din cei 5 judecători care au votat pentru admiterea sesizării ICCJ – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Marian Busuioc – au fost numiți la propunerea PSD, iar Mihaela Ciochină, care a votat și ea pentru declararea legii ca neconstituțională, a fost numită la propunerea fostului preşedinte Klaus Iohannis.
